Day: February 22, 2015

Cum au ajuns ţiganii din Transilvania celebri în lume. „The Times“ îi descria în 1877: „Cei mai pitoreşti, murdari, primitivi oameni pe care îi poţ întâlni

Cum au ajuns ţiganii din Transilvania celebri în lume. „The Times“ îi descria în 1877: „Cei mai pitoreşti, murdari, primitivi oameni pe care îi poţ întâlni

Dezvaluiri
 Transilvania i-a fascinat pe jurnaliştii din Statele Unite şi Marea Britanie cu mult înainte ca povestea contelului Dracula să fie cunoscută lumii. Marile ziare occidentale din secolul XIX prezentau Transilvania ca un loc atrăgător şi misterios, populat de oameni simpli, dar mândri că sunt urmaşii dacilor şi ai romanilor, dar şi de o comunitate pestriţă, vizibilă prin modul sălbatic de viaţă, de neînţeles pentru străini.La mijlocul secolului al nouăsprezecelea în Transilvania trăiau peste 100.000 de ţigani, potrivit marilor ziare din Statele Unite ale Americii şi din Anglia, care şi-au trimis jurnaliştii să călătorească în acest ţinut. Zeci de reportaje publicate în acea vreme despre Transilvania dezvăluiau cititorilor din lumea occidentală un loc impresionant prin bogăţia sa, locuit de o
Hunedoara secolului XIX, descrisă de un londonez: şocat de traiul ţiganilor, dar fascinat de castel şi de ţinutul aurului

Hunedoara secolului XIX, descrisă de un londonez: şocat de traiul ţiganilor, dar fascinat de castel şi de ţinutul aurului

Actualitate
Un publicist şi geolog englez a dezvăluit într-un jurnal de călătorie apărut în Londra, în 1862, cât de mare a fost şocul primelor sale întâlniri cu comunităţile de ţigani care locuiau în tabere de corturi pe malul râurilor Mureş şi Strei şi la marginea orăşelelor hunedorene ale secolului XIX. David Thomas Ansted şi-a publicat impresiile despre zona Hunedoarei, după mai multe zile petrecute călătorind dintr-un oraş în altul, în ţinutul Transilvaniei din urmă cu 150 de ani. Jurnalul său, publicat sub titlul „A short trip in Hungary and Transylvania in spring of 1862” poate fi considerat unul dintre primele ghiduri de călătorie care conţinea informaţii specifice pentru străinii interesaţi să viziteze aceste locuri. „Deva e un oraş mare, bine situat şi cu clădiri frumoase. Te acomodezi în ha
Un plic cu 2.300 de dolari, rătăcit, a fost găsit de o familie de romi pe rampa de gunoi a Devei

Un plic cu 2.300 de dolari, rătăcit, a fost găsit de o familie de romi pe rampa de gunoi a Devei

Eveniment
O familie din Deva a aruncat la gunoi 2.300 de dolari. Banii se aflau într-un plic, pe care femeia, fără să mai verifice conţinutul acestuia, l-a aruncat într-un sac menajer, pe care soţul ei l-a transportat la tomberoanele din faţa blocului.La scurt timp după ce foştii posesori ai plicului cu bani şi-au dat seama de pierderea acestuia, s-au prezentat la sediul Poliţiei, pentru a depune plângere. Între timp, plicul cu bani aruncat la ghenă a ajuns amestecat printre alte gunoaie menajere pe halda de  gunoi de la marginea municipiului Deva. „S-a prezentat o femeie la Poliţie, care a declarat că a pierdut 2.300 de dolari, bani pe care i-ar fi obţinut împreună cu soţul ei, muncind în ultimele luni în Israel. În urma cercetărilor, i-am identificat pe cei care au găsit plicul cu bani. Este vorba
Vecinii mei ţigani

Vecinii mei ţigani

Eveniment, Romii in imagini
Cînd m-am mutat în casa în care locuiesc acum, eram conştientă de faptul că mă mut „în ţigănie“ (îl citez pe un prieten cam cu nasul pe sus, care locuieşte în partea de nord a Capitalei, într-un apartament „cu vedere la lac“), însă nu a contat prea mult acest aspect. Sau, cel puţin, n-a reprezentat un dezavantaj sau un criteriu în alegerea casei. Cei mai mulţi agenţi imobiliari ţin să precizeze, înainte de „vizionare“, că e o zonă „curată“ sau „în curs de curăţare“, pentru că şi mai mulţi clienţi întreabă dacă în vecinătate sînt ţigani. Valoarea proprietăţii poate să crească şi în funcţie de asta. N-am avut niciodată astfel de idei preconcepute, mai ales că Bucureştiul în sine nu se poate împărţi şi delimita în acest mod. A devenit un oraş atît de amestecat (şi asta începe să-mi placă), în