Nimic din paginile pe care le citeam pe băncile școlii despre „dragostea de țară” nu se potrivea Nu ştim nici câţi dintre cerşetori sunt romi. Ştim însă câţi maidanezi există în România şi în Bucureşti. Sau la Vilcea Chiar dacă cifrele diferă de la o sursă la alta, în această privinţă ştim totuşi ceva. Oamenii ne interesează mai puţin, se pare. Dar cerşetorul nu muşcă, in Suedia Desi Ministerul de Externe a incercat sa minimizeze efectul articolelor din presa in care sunt descrise tabere intregi de rromi care isi fac veacul in parcurile din Malmo
El a adaugat ca, pe langa situatia “destul de jenanta” creata de rromi in Suedia s-a inmultit numarul acestora. avem semne ca s-au inmultit cei care merg acolo. Administrativ, deja s-a pus in miscare trimiterea de asistenti sociali in orasele Suedeze Pana la urma, cele mai mari probleme ale Suediei de astazi, in ceea ce priveste imigrantii, nu sunt provocate nici de romanii , nici de rromii nostri de acolo. Prin omenie Suedezilor , Cel ce respecta pe altul respecta o umanitate pe care o poarta si el. “A se omeni” fata de altul, pe care prin aceasta “il omeneste”, inseamna a-si descoperi si a respecta propria umanitate, descoperind-o si respectand-o pe a altuia, sau a se ridica la nivelul propriei umanitati, ridicand-o pe a altuia. In felul acesta nu poate deveni cineva om decat in masura in care descopera pe ceilalti oameni ca oameni si-i trateaza ca oameni. Fie ei cersetori rromii sau bulgar Este evident ca a fi “om” include o larga gama de stari si de comportari, de la intelegerea afectuoasa a greutatilor si chiar a greselilor semenului, pana la cea mai lucida intuire si severa implinire a indatoririlor morale fata de aestia find poporul Suedez oamenii cu un character deosebit Deci calitatea de om il obliga pe cineva. Altfel, cade din calitatea de om. Unde sunt romii în tablourile identităţilor? Romii lipsesc din marea parte a descrierilor de situaţie din Europa, iar faptul are explicaţii multiple. Ca urmare a acestor factori, romii sunt, înainte de toate, marginalizaţi Marginalizarea şi lovirea de sărăcie nu încheie însă soarta romilor europeni. La acestea se adaugă imediat “discriminarea ”: romii sunt priviţi ca oameni de altă categorie. “Discriminarea” începe cu cea din copilărie (chiar din jocurile copiilor) şi se resimte deja la nivelul şcolii.. Romii par a fi o realitate familiară: orice persoană întrebată are o opinie, deseori categorică, despre aceştia. Adevărul este că romii sunt receptaţi eronat, cu atât mai rău, cu cât realitatea pierde în faţa imaginarul
În seara cu pricina, am gustat din multe bunătăţi, aşa că am ajuns la concluzia că bucătarii suedezi sunt nişte artişti, mai ales în privinţa prăjiturilor. Gazdele ne-au omenit cu bere suedeză şi nişte plăcinte tradiţionale. Am gustat din bucataria suedeza , atât cât îmi permiteau emoţiile care ma stapaneau Apoi am purces cu toţii spre seminar,cu autoritatile locale iar acolo am făcut faţă cu brio. Mai ales că discursul meu a început în forţă, în – “God kväll och välkommen! Mitt namn är Alexandru Diamant ” şi a continuat în acelaşi ritm, dar în altă limbă cea romana Deci îmi permit să sper că mulţi dintre cersetori rromii cu carem-am întâlnit în Suedia se vor întoarce peste ani în România, când lucrurile îşi vor reveni şi la noi, şi poate chiar îşi vor regăsi rostul în patria mamă. Bineînţeles că nu poţi să le ceri victimelor să-şi depăşească drama detaşaţi măcar parţial de furiile unei burţi goale şi ale unei case îngheţate iarna. Sau, poate mai bine şi mai aproape de ideal, dacă este posibil aşa ceva.sunt capabili să identifice pe adevăraţii autori E jale mare-n ţară căci străinul e stăpân, cerşetor la el acasă a ajuns bietul român!
