Day: March 3, 2015

De ce sunt ţiganii cei mai nevoiaşi dintre români

De ce sunt ţiganii cei mai nevoiaşi dintre români

Social
Ţiganii sunt murdari, au păduchi, au TBC; ţiganii nu muncesc, fură; ţiganii nu merg la şcoală. Ţiganii sunt săraci şi nu au bani să le cumpere haine şi cărţi copiilor şi de aceea nu-i trimit la şcoală. Pentru că nu au mers la şcoală, nu au calificări în nici o meserie. Pentru că nu au bani, nu au apă caldă, nu se spală, nu merg la doctor şi se îmbolnăvesc. Există "Deceniul de incluziune a romilor" şi o "Strategie naţională de îmbunătăţire a situaţiei romilor", dar ţiganii continuă să fie săraci, needucaţi şi să plece în Franţa. Banii alocaţi pentru proiecte n-au fost prea mulţi; un calcul făcut de Gelu Duminică, directorul Agenţiei "Împreună", arată că s-au dat pentru ţigani "50 milioane de euro în 15 ani, care, împărţiţi la 1,5 milioane romi, înseamnă 2 euro/cap/an". De ce sunt ţiganii
Cum trăieşte eroul serialului britanic „Vin românii“, Alex Fechete: „Când am ajuns la Pata Rât am simţit că nu mai sunt om“

Cum trăieşte eroul serialului britanic „Vin românii“, Alex Fechete: „Când am ajuns la Pata Rât am simţit că nu mai sunt om“

Dezvaluiri, Romii in imagini
Oamenii de la Pata Rât sunt nişte sălbatici”, a fost prima reacţie a lui Alex Fechete, naratorul serialului de pe Channel 4 „Vin românii”, când a ajuns prima dată în zona rampei de gunoi a Clujului. Şocul lui a fost foarte mare, întrucât crescuse pe o stradă din apropierea centrului, fusese la şcoală, avea o slujbă.„SUA face planuri să trimită oameni pe Marte şi noi, ţiganii din România,  călărim caii. E incredibil”, spune Alex Fechete la începutului serialului difuzat pe Channel 4 despre românii care lucrează în Anglia. Apoi pe ecran apare, pentru câteva secunde, imaginea unui versant de deal acoperit, cât vezi cu ochii, de hârtii, PET-uri şi alte deşeuri. Este o imagine din zona gropii de gunoi a Clujului – Pata Rât. Peisajul este mult mai şocant în realitate întrucât toate dealurile pe
Scandal între rromii de origine română din Helsinki

Scandal între rromii de origine română din Helsinki

Mapamond
În Finlanda, presa se ocupă de lumea cerşetorilor şi a cântăreţilor ambulanţi originari din România. Cel mai mare cotidian finlandez, Helsinki Sanomat, precum şi Metro, ziarul gratuit distribuit în mijloacele de transport în comun din capitală au scris despre un scandal intervenit între rromii care cerşesc în Helsinki. Scandalul, în care doi români au fost urmăriţi şi bătuţi cu răngi de fier şi cu bâte de şapte rromi, a dus la intervenţia poliţiei, care i-a interogat pe cei implicaţi. Deşi clasificată drept extrem de violentă de către finlandezi, rromii au considerat cearta un fapt lipsit de gravitate. "Aşa suntem noi, câteodată ne enervăm, ne certăm, dar după aceea ne pupăm şi ne împăcăm", spune unul dintre ei. Cearta a pornit de la împărţirea teritoriului de cerşit, spune poliţia. „Cer
Faţa neştiută a lui Codin, cuţitarul din mahalalele Brăilei transformat în legendă datorită scriitorului Panait Istrati

Faţa neştiută a lui Codin, cuţitarul din mahalalele Brăilei transformat în legendă datorită scriitorului Panait Istrati

Dezvaluiri
Mahalalele Brăilei antebelice au fost locul de baştină al hamalilor care se speteau încărcând şi descărcând grâne în sutele de corăbii şi vapoare din portul de la Dunăre, dar şi loc de ascunzătoare al tâlharilor din bălţi şi al cuţitarilor ce băgau groaza până şi în caralii. Panait Istrati a surprins magistral atmosfera acestei Brăile periferice, în nuvela „Codin”, construită în jurul unui personaj care a existat în realitate.„Sub toraxul său herculean era incins cu un brâu lat, de lână albă, din care ieşea mânerul unui cuţit vârât în teacă. Lângă el, o pălărie nouă şi un ciomag noduros, de corn afumat. Dacă n-ar fi avut nişte ochi atât de cruzi şi o talie de bătăuş, neobişnuită, - mustaţa o avea neagră şi tare răsucită, părul soios de unsoare parfumată şi pieptănat mitocăneşte - aş fi zis