În Finlanda, presa se ocupă de lumea cerşetorilor şi a cântăreţilor ambulanţi originari din România. Cel mai mare cotidian finlandez, Helsinki Sanomat, precum şi Metro, ziarul gratuit distribuit în mijloacele de transport în comun din capitală au scris despre un scandal intervenit între rromii care cerşesc în Helsinki.
Scandalul, în care doi români au fost urmăriţi şi bătuţi cu răngi de fier şi cu bâte de şapte rromi, a dus la intervenţia poliţiei, care i-a interogat pe cei implicaţi. Deşi clasificată drept extrem de violentă de către finlandezi, rromii au considerat cearta un fapt lipsit de gravitate. “Aşa suntem noi, câteodată ne enervăm, ne certăm, dar după aceea ne pupăm şi ne împăcăm”, spune unul dintre ei.
Cearta a pornit de la împărţirea teritoriului de cerşit, spune poliţia. „Cerşetorii îşi împart teritoriul printr-o înţelegere nescrisă” – este şi titlul din Helsinki Sanomat. Astfel, centrul aparţine celor din Gorj, estul celor din Transilvania, în timp ce muzicanţii de pe lângă gară sunt din Moldova.
Ziariştii au vorbit cu ajutorul unui traducător cu un cântăreţ la acordeon, Emil Călin Vasile, din Moldova, care cântă în piaţa Hakaniemi. El spune că, atunci când sunt mulţi cerşetori, aceştia nu lasă muzicanţii să rămână în zonă, iar femeile cer ajutorul bărbaţilor lor ca să îi îndepărteze pe nepoftiţi din zonă.
Certurile aprinse din centrul capitalei din aceste zile sunt neobişnuite. În Finlanda, statisticile spun că au loc mai puţine incidente violente pe stradă decât în mediul familial.
Comportamentul neobişnuit şi neplăcut al cerşetorilor rămâne şi acum o problemă în Finlanda, pe care politicienii nu ştiu cum să o soluţioneze. Finlandezii încearcă să înţeleagă care este situaţia acestor oameni şi de ce ajung ei să cerşească. O carte a fost scrisă despre cerşetorii români, a avut loc o expoziţie de fotografii, şi multe articole au fost scrise, din unghiuri diferite – de la respingerea cerşetorilor, la acuzarea autorităţilor române. Ziaristul finlandez Tero Koskinen tocmai a primit premiul jurnalistic al Parlamentului European, de 5000 de euro, pentru documentarul său privind rromii din România,Întoarcerea Rromilor.
