Shadow

Day: March 10, 2015

Teatru ţigănesc cu voluntari

Teatru ţigănesc cu voluntari

Eveniment
Obiceiurile romilor, din judeţul Mureş, despre naştere, nuntă şi înmormântare vor fi puse în scenă într-o piesă de teatru. Scenariul piesei se află, deocamdată, în faza de concept. Proiectul "Tradiţii rome la rampă", iniţiat de Asociaţia Divers, Asociaţia Culturală Tamacisza şi Studcard Târgu-Mureş este sprijinit financiar de Administraţia Fondului Cultural Naţional. "Sperăm, în primul rând, că se vor pune în scenă şi se vor valorifica tradiţii şi obiceiuri pe care le cunoaştem superficial sau deloc din cultura romilor. Acesta este obiectivul nostru. Bineînţeles că dorim să scoatem în evidenţă faptul că romii au o cultură valoroasă, din care au trecut în cultura majoritarilor unele elemente şi invers. Nu este o luptă împotriva prejudecăţilor, ci dorim să scoatem în evidenţă valoarea. Pe s...
Ascultă imnul ţiganilor şi vezi versurile traduse în română!

Ascultă imnul ţiganilor şi vezi versurile traduse în română!

Mapamond
În cadrul congresului de la Londra s-a stabilit că melodia "Gelem, Gelem" este "imnul internaţional ţigănesc". Originea cântecului nu este pe deplin clarificată, dar conform unor studii, el ar fi fost cules pentru prima oară de cântăreţul bulgar de ţambal Milan Aivazov, care o ascultase la bunicul lui. După alte versiuni, melodia ar fi originară din România, fiind foarte populară în anii 20-30. Ea a fost cunoscută, de-a lungul timpului, şi sub numele de "Opre Roma!" (Sus, Romule!”) sau de "Romale, Chavale"("Rromilor, Flăcăilor"). La Congresul Mondial al Rromilor din 1990, desfăşurat în Varşovia, au fost publicate versurile oficiale ale imnului, care are patru strofe. Imnul poate fi interpretat potrivit cu toate stilurile de creaţie şi muzică tradiţională rromani, de la oriental şi roma...
Plăcuţele bilingve româno-ţigăneşti au pus pe jar un sat

Plăcuţele bilingve româno-ţigăneşti au pus pe jar un sat

Dezvaluiri, Romii in imagini
Primăria din Ticvaniu-Mare, judeţul Caraş-Severin, este somată de localnicii romi să instaleze în localitate plăcuţe bilingve româno-ţigăneşti. Deşi legală, măsura nu s-a aplicat până acum deoarece, de doi ani, liderii romilor se contrazic pe cuvintele care ar trebui scrise pe plăcuţe. La solicitarea lo­cal­nicilor din Ticvaniu Mare, con­silierul pe pro­blemele ro­mi­lor din cadrul Prefecturii Caraş-Severin, Ion Stancu, cere de mai bine de doi ani instalarea de plăcuţe bi­lingve în comună, deoarece peste 20% din populaţie este de etnie romă, iar legea permite adoptarea acestei măsuri. Primarul din Ticvaniu-Mare spune că nu se opune in­stalării plăcuţelor bilingve româno-ţigăneşti, dar susţi­ne că nu poate pune în prac­tică această măsură. „Nu există o limbă romani scrisă din care să se p...
Dincolo de prejudecăţi. „Am înfiat un copil rom”

Dincolo de prejudecăţi. „Am înfiat un copil rom”

Actualitate
În timp ce majoritatea familiilor care vor să adopte copii precizează expres direcţiilor de asistenţă socială că nici măcar nu vor să cunoască un copil rom, o profesoară din Braşov, care avea deja doi copii biologici, a renunţat la meserie şi a devenit asistent maternal din dragoste pentru o fetiţă ce aparţine acestei etnii. Femeia a luptat aproape zece ani ca să fie mama Andreei. Totul a început acum 11 ani. Copiii crescuseră, plecaseră la facultate în alte oraşe, iar soţii Pană îşi petreceau timpul singuri, într-un apartament din Braşov, uitându-se la televizor şi plimbându-se „dintr-un balcon în altul”. Viaţa lor se derula linear. Nostalgia evenimentelor cotidiene, de pe vremea când îşi creşteau fata şi băiatul, le inducea soţilor Pană un sentiment de inutilitate pe care nu ştiau cum s...