În cadrul congresului de la Londra s-a stabilit că melodia “Gelem, Gelem” este “imnul internaţional ţigănesc”. Originea cântecului nu este pe deplin clarificată, dar conform unor studii, el ar fi fost cules pentru prima oară de cântăreţul bulgar de ţambal Milan Aivazov, care o ascultase la bunicul lui.
După alte versiuni, melodia ar fi originară din România, fiind foarte populară în anii 20-30. Ea a fost cunoscută, de-a lungul timpului, şi sub numele de “Opre Roma!” (Sus, Romule!”) sau de “Romale, Chavale”(“Rromilor, Flăcăilor”).
La Congresul Mondial al Rromilor din 1990, desfăşurat în Varşovia, au fost publicate versurile oficiale ale imnului, care are patru strofe. Imnul poate fi interpretat potrivit cu toate stilurile de creaţie şi muzică tradiţională rromani, de la oriental şi romanţă, până la flamenco şi rumba etc, fără a se modifica linia melodică şi textul. Una dintre cele mai cunoscute interpretări i se datorează cântăreţului iugoslav Saban Bairamovic.
Textul imnului in română:
Umblăm, umblăm pe drumurile lungi,
Am întâlnit și rromi fericiți.
A, rromilor, de unde veniți
Cu corturile și cu copiii înfometați?
Of, rromilor! Of, flăcăilor!
Am avut și eu o familie mare,
Mi-a ucis-o Legiunile Negre,
Pe toți i-a ucis, pe bărbați și pe femei,
Între ei și pe copilași.
Of, rromilor! Of, flăcăilor!
Deschide-ți, Doamne, porțile cele negre
Să-mi pot vedea familia
Iarăși să merg pe drumurile lungi,
Să întâlnesc rromi fericiți.
Of rromilor! Of, flăcăilor!
Sus, rromilor, este timpul vostru,
Haideți cu mine, rromi din întreaga lume!
Gura cea neagră și ochii cei negri,
Îi voi iubi precum strugurii cei negri.