Shadow

Afganistanul din Racoş: ungurii, păziţi de ţigani cu trupe speciale

racosuRaiul şi Iadul se întâlnesc la Racoş, situat la vreo 60 de kilometri de Braşov, localitate unde trăiesc 1.000 de ţigani şi alte 2.000 de unguri. Ultimii fac echipă împotriva romilor.
Furci, topoare şi vreo trei căruţe pline cu pietre au fost armele cu care ţiganii au încercat, în luna aprilile, să facă legea în comuna braşoveană Racoş. Ungurii din sat, cei care acuză încontinuu că tot ce muncesc ei fură ţiganii, au încercat să se apere. Din lupta dusă în mijlocul satului, cel mai “şifonat” a ieşit fiul primarului, care a stat săptămâni întregi internat din cauza pietrelor pe care le-a luat în cap. “Nu se mai putea”, spun maghiarii din sat, care au cerut aproape în genunchi primarului să fie păziţi de ţigani. După scandalul sângeros, poli­ţiştii din sat şi mai multe echipaje de jandarmi au încercat să facă linişte. Nimeni nu ştie însă de ce nu reuşesc niciodată să-i ţină deoparte. Cum a venit în sat armata Cu ultimii bani de la bugetul local, primarul Gaspar Tamas a vrut să facă linişte. A plătit o firmă de securitate şi pază din Braşov să facă pace între ţigani şi maghiari. Chiar cu o zi înainte de Paşte, forţele de ordine intrau, pe ATV-uri şi cu jeep-uri, în Racoş. Radu Predescu, patronul firmei de pază, spune că noaptea de Înviere a fost prima zi de linişte după ani în şir de abuzuri ale ţiganilor. “Chiar eu am mers, îmbrăcat civil, la slujbă. Trebuia să simţim adevăratul conflict între ei, ca să ştim unde să acţionăm şi să depsităm «zonele fierbinţi» din sat. Poate sună exagerat, dar oamenii făceau cu rândul ca să doarmă noaptea, pentru că trebuiau să-şi păzească gospodăriile. Dar chiar şi aşa, dacă intrau ţiganii peste ei în casă, nu aveau cum riposta”, spune Predescu.  Asaltul romilor: papuci, mâncare, unelte şi copaci Braşoveanul povesteşte că de-a lungul celor câteva luni de când forţele de ordine sunt cantonate în sat a auzit poveşti cutremurătoare. E ca şi cum la Racoş debarcaseră piraţii somalezi să te lase în pielea goală. “Intrau în case şi furau mâncarea din frigider. Oamenii îi vedeau, dar dacă mişcau sau ripostau, îi ameninţau că îi omoară. Dacă azi puneau cartofi, mâine pământul era golit de seminţe. Zilele trecute, băieţii au prins nişte puşti care intraseră într-o casă şi voiau să fugă cu toţi papucii”, mai spune Predescu. Însă ce l-a frapat, mai zice, este că romii ajunseseră să fure până şi pomii din curţile oamenilor: “O femeie a povestit că au venit cu o drujbă şi i-a tăiat prunul, cu ea acasă. A încercat să le spună să plece, dar au ameninţat-o cu moartea”. Cine sunt “băieţii” Tot satul îi ştie de “băieţii”. Umblă cu ATV-uri şi cu maşini de teren, uneori iau străzile la pas, mai ales cele pe care se intersectează ungurii cu ţiganii. Au bastoane, bocanci înalţi, veste şi ochelari de soare. Sunt foşti militari, antrenaţi prin străinătate în războaie grele. Problemele de la Racoş nu li se par însă uşoare. “Faptul că au o pregătire militară i-a ajutat foarte mult. Şi a mai contat şi faptul că ştiu că unui pumn nu trebuie să-i răspunzi tot cu un pumn. Până acum, nu am intervenit niciodată cu violenţă, pentru că, pe de o parte, n-a fost nevoie şi, pe de altă parte, asta e tactica cu care vrem să-i ţinem la distanţă de casele celorlalţi oameni”, zice Radu. Efectivul de la Racoş are 30 de băieţi, coordonaţi de foşti luptători de elită în misiuni in­ter­naţionale. Dani şi Ionci, foştii militari care conduc echipele, s-au obişnuit deja cu realităţile locului. Ştiu unde şi când se adună ţiganii şi prin ce case obiş­nuiesc să dea lovitura. Un pârâiaş desparte cele două comunităţi, cartierul ţigă­nesc fiind urcat pe un deal, pe care mişună dez­brăcaţi zeci de ţânci. Dacă ai trimite un ungur singur printre ei, n-ar mai ieşi viu. Când trec însă trupele în patrulare, nimeni nu mişcă.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *