Sapte francezi, ţigani pentru o zi

francezi tiganiUn grup de sapte francezi alaturi de doua romance au incercat pentru o zi cum este viata de tigan. S-au imbracat in straie traditionale si au plecat de la casa unor romi din Stolniceni-Prajescu catre Piatra Neamt, manastirea Sihla, Tirgul Neamt si retur. In drumul lor au gatit in padure la ceaun, au incercat sa vada cum sunt primiti in magazine, baruri sau cofetarii.
Soarele de toamna a ales in acea dimineata sa rasara dintr-o valiza, si-a aruncat razele prinse in straie multicolore in toate colturile camerei. Cu ele s-au imbracat sapte francezi si doua romance, veniti sa traiasca printre romi pret de o saptamina si sa se transforme in caldarari pentru a se supune unui experiment. Printre ei s-a aflat si un reporter al “Ziarului de Iasi”. Nu erau la primul contact cu aceasta cultura, ei fiind voluntari ai organizatiei Caritas care are grija de romii din Paris, de cei din suburbii, baraci, din gurile de metrou sau de pe terenurile din mijlocul nicaieriului. Casa din Stolniceni-Prajescu, gazda noastra roma, a dat o noua infatisare celor noua oameni pregatiti de transformare de dragul intelegerii.
Jean Pierre (67 ani) si Gabriel (21 ani) asteapta nerabdatori sa pornim in lume, stau in pragul usii gatiti in camasi de un rosu aprins si cu palaria bine pusa pe cap. Dintre ei rasare Ghiocel, imi intinde o floare alba demna de basmaua mea cu buline si c-un zimbet de binecuvintare imi spune mindru: “Astazi esti una de-a noastra!”. Lucretia mai are inca de munca-n capul nostru, ne prinde fata intre cozile impletite cu grija si-si arunca ochii spre cutia cu minuni pe care Rebeca o foloseste cu spor in construirea de noi chipuri. “O tiganca traditionala e naturala, fara machiaj!”, incearca sa ne atentioneze Lucretia pe un ton cald, dar impunator.
Satra caldararilor de-o zi a venit in cea a asociatiei iesene, Gipsy Eye, pentru a vizita comunitatile de romi si a interactiona cu traditia, cu felul lor de a fi, a gindi si a trai, spre a putea sa-i ajute si sa-i inteleaga mai bine pe romi avuti in grija in tara natala.

Leave a Reply

Your email address will not be published.