Expoziţia din Malmö (al treilea oraş ca mărime din Suedia) în care sunt folosiţi doi cerşetori romi din România pe post de „obiecte artistice” a stârnit mari polemici şi o dezbatere aprinsă pe tema „limitelor demnităţii umane”. Ea a depăşit graniţele Suediei, ieri HuffPost, ediţia online a cotidianului parizian Huffington Post, şi France Presse prezentând pe larg cazul respectiv.
„Este un demers care aminteşte de cel al artistului sud-african Brett Bailey şi de expoziţia lui «Exhibit B», care a creat polemici în Franţa, în noiembrie. De data asta, în Suedia, o expoziţie completează dezbaterea fără sfârşit privind limitele demnităţii umane. Doi romi care cerşesc pe străzi au găsit o slujbă la care nu visau niciodată: să pozeze ca opere de artă. Luca Lăcătuş, 28 de ani, dulgher, care a părăsit un sat din nordul României, a fost abordat în timp ce cerşea împreună cu prietena sa Marcela Cheresi pe stăzile din Malmö. De la cele 30-60 de coroane (3,25 la 6,50 euro) pe care le stângeau pe ploaie sau vânt, ei şi-au cvadrublat veniturile zilnice, mulţumindu-se să pozeze două ore pe zi într-un muzeu municipal de artă comtemporană, încălzit bineînţeles!”, scrie ziarul citat. „E mai bine decât să stai în stradă. Afară e frig, iar oamenii nu sunt la fel de simpatici ca aici. Nu este nevoie să vorbeşti mult”, declară Luca Lăcătuş pentru AFP, prin mijlocirea unui interpret. Cei 15 euro care-i câştigă pe oră trebuie să-l ajute să-şi refacă locuinţa despre care spune că i-a fost incendiată acum doi ani. Datorită acestui fapt, serviciile sociale i-au luat doi din cei patru copii, ceilalţi doi trăind acum la apropiaţi. Marcela Cheresi, 26 de ani, însărcinată cu primul copil al cuplului, are şi ea copii din primul concubinaj, dar trăiesc acum la sora ei.
Sunt numeroşi membri ai minorităţii rome din România care preferă să-şi încerce şansa aiurea în Europa decât să rămână în a doua cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, în care piaţa muncii le este greu accesibilă. În Suedia, cerşetoria este legală, iar la Malmö sunt 150 care fac acest lucru, aşa cum precizează o asociaţie romă. Luca Lăcătuş se distrează împreună cu clienţii obişnuiţi ai restaurantului muzeului, în general intelectuali de stânga. „Aici, oamenii se simt mai dezamăgiţi decât cei de pe străzi”, remarcă el.
Pentru a vedea opera, trebuie să traversezi un culoar întunecat, în care scrie pe ecrane: „Azi nu sunteţi obligaţi să daţi”.
