Shadow

Day: March 24, 2015

Ţiganul care a dus Holocaustul în şcolile germane

Ţiganul care a dus Holocaustul în şcolile germane

Mapamond
19264. Acesta a fost numarul sub care Franz Rosenberg a incetat sa mai fie o fiinta umana. Avea 15 ani cand a fost insemnat ca o vita la Auschwitz si mutat apoi dintr-un lagar in altul, pentru ca nu era din rasa pura. Barbatul are astazi 84 de ani, 9 copii si zeci de nepoti. Si-a asumat misiunea ca pana la sfarsitul vietii sa-si povesteasca destinul in scolile tarii care l-a trimis la moarte. Merge drept, in costumul maro, impecabil, cu ba­tis­ta galbena asortata. Cand se afla in fata copiilor, are intotdeauna un ri­tu­al: priveste audienta cu ochii in­cre­titi de zambet in spatele ochelari­lor fumurii, isi scoate cu grija palaria si se piaptana calm. Apoi isi impreu­nea­za mainile si incepe in cea mai cu­rata limba germana: 'Aveam 15 ani si lucram la Caile Ferate Austriece. Intr-o zi, au...
Ţigani la toată România

Ţigani la toată România

Actualitate
În România trăiesc oficial 535.250 de cetăţeni români de etnie romă. Atâţia s-au declarat la ultimul recensământ din anul 2002. Dar nimeni nu ştie care este numărul real al cetăţenilor români de etnie romă. Unele organizaţii  nonguvernamentale estimează că numărul cetăţenilor romi poate ajunge până la 2,5 milioane. În România trăiesc oficial 535.250 de cetăţeni români de etnie romă. Atâţia s-au declarat la ultimul recensământ din anul 2002. Dar nimeni nu ştie care este numărul real al cetăţenilor români de etnie romă. Unele organizaţii nonguvernamentale estimează că numărul cetăţenilor romi poate ajunge până la 2,5 milioane. Guvernul României a organizat în luna martie 2002 recensământul populaţiei şi locuinţelor. Un proiect care a costat autorităţile statului peste 850 de miliarde de le...
Şah Hai Mas

Şah Hai Mas

Sa halim bine
Preparare Pentru a obţine o porţie pentru 6 persoane, puneţi la fiert 3 litri de apă, iar atunci când clocoteşte adăugaţi un ciolan de porc mai mare şi două aripi de curcan sau de găină. Separat, căliţi timp de câteva minute o ceapă şi un morcov. În oala în care fierbe carnea adăugaţi apoi câteva linguri de ghiveci de legume, iar după ce a fiert carnea puneţi morcovul şi ceapa călită, plus plus 300 de grame de varză murată şi 200 de grame de varză dulce tăiată fideluţă. La 10 minute după ce aţi pus varza adăugaţi 150 de grame de orez. Se lasă pe foc până când sunt fierte, trebuie să fie o mâncare scăzută. La final, se condimentează cu 2-3 foi de dafin şi câteva crenguţe de cimbru, după gust. Separat, se amestecă 7 ouă întregi cu brânză telemea veche, mai grasă, nu foarte sărată, dată pe ...
De deochi

De deochi

Ghicit si descantece tiganesti
Fugiţi deochiturilor Fugiţi plesnitorilor Fugiţi pociturilor Pocitori cu strigoi Cu moroi Potoliţi-vă Din capul copilului N Să vă duceţi Să vă încuiaţi În pietre, în munţi C-acolo v-aşteaptă Une' cocoşii nu cântă Popa nu toacă Să rămână Copilu' curat Luminat Ca argintul stracurat Cum Dumnezeu l-a lăsat.
AFERIM 2015: Rromii din Lungani muncesc ca sclavii, pe mâncare. “Plătesc vara ce mănâncă iarna”

AFERIM 2015: Rromii din Lungani muncesc ca sclavii, pe mâncare. “Plătesc vara ce mănâncă iarna”

Romii in imagini, Social
3.500 de rromi la 5.000 de locuitori numără comuna Lungani. Acum 80 de ani, erau doar 200 de rromi. Ursarii și lingurarii pleacă în Occident, la muncă, la furat sau la cerșit, dar vătrașii preferă să rămână în bordeiele lor, lângă familii, să înfrunte sărăcia. "Polul sărăciei" nu este doar un mit, scrie 7est.ro. La Lungani, până şi primăria parcă stă să cadă peste edil, iar rromii din comună trăiesc în condiţii de secol XIX. Nu au curent electric, se încălzesc cu vreascuri şi îşi vând munca la câmp pe un blid de mâncare. Câinii umblă prin sat de foame Comuna Lungani apare periodic în statisticile oficiale la două capitole: sărăcie lucie şi natalitate ridicată. Primarul Gheorghe Pricop ştie că indicatorii sunt legaţi între ei şi că a ajuns să conducă o comună „celebră" din cauza a două sat...
O mamă cu patru copii trăieşte de azi pe mâine într-un grajd de vite

O mamă cu patru copii trăieşte de azi pe mâine într-un grajd de vite

Dezvaluiri
Există o lume care „a îngheţat” în timp şi înfruntă o realitate în care mamele trăiesc cu odraslele lor în grajduri pentru vite, copiii de 13 ani muncesc cot la cot cu adulţii ca să ridice o căsuţă, în timp ce meniul zilnic al unei familii, pe timp de vară, este o bucată de pâine cu „nişte” roşii… Vorbim de familia Parapir sau, mai bine zis, de Aliona Parapir din satul Buda, raionul Călăraşi, care, părăsită de soţ, a rămas cu cei patru copii ai lor pe drumuri, la propriu. Condiţiile amintite mai sus reflectă în totalitate modul de viaţă al acestei familii…