În contextul celebrării a 159 de ani de la dezrobirea romilor în Principatele Române, Mihai Neacşu, director al Centrului Naţional de Cultură a Romilor, şi lector univ. dr. Delia Grigore, preşedinte al Centrului Rromilor „Amare Rrromentza“, au vorbit, la Adevărul Live, despre o lecţie de istorie care lipseşte din manuale şi despre anevoiosul proces de acceptare a comunitaţii rome în societate.Ştirea care a circulat pe buzele tuturor românilor la mijlocul lui februarie a fost că filmul regizat de Radu Jude, „Aferim!“, a câştigat Ursul de Argint, distincţie pentru cea mai bună regie, la Festivalul de Film de la Berlin. Primul film românesc care tratează şi ilustrează subiectul robiei romilor din Principatele Române pare să fi fost un cadou pentru comunitatea romilor, care avea să se pregătească de celebrarea unuia dintre cele mai importante evenimente istorice: 20 februarie, data când în urmă cu 159 de ani (în 1856) a fost promulgată „Legea pentru desfiinţarea robiei în cazul ţiganilor particulari“ aflaţi în proprietatea boierilor. Romii au fost sclavi în Ţările Române mai mult de cinci secole, această sclavie fiind mai lungă chiar decât cea a populaţiei afro-americane din SUA. Totuşi, astăzi, această perioadă istorică este puţin menţionată în istoria României, iar prăpastia dintre români şi minoritatea romă nu pare să dispară şi conduce adesea la prejudecăţi, ridică controverse şi alimentează luări de poziţie greşite. Despre importanţa şi nevoia recunoaşterii istoriei robiei romilor, care sunt măsurile ONG-urilor, politicile statului care luptă pentru promovarea drepturilor minorităţii rome, cât s-au ameliorat sau înmulţit stereotipurile oamenilor cu privire la această comunitate au răspuns, la Adevărul Live, Mihai Neacşu, directorul Centrului Naţional de Cultură a Romilor „Romano Kher“ şi lector univ. dr. Delia Grigore, preşedinte al Centrului Romilor „Amare Rromentza“.