
SCRISOAREA UNEI MAME RROME
Rasismul antirrom românesc contemporan este agresiv, depășind utilizarea termenului peiorativ ”țigan” sau manifestarea acelor stereotipuri de gândire (arhicunoscute) de tipul: “Ţiganul e ţigan şi în ziua de Paşte”, “Ţiganul când a ajuns împărat, pe taică-su l-a spânzurat”, “Să stai cuminte, că vine ţiganul şi te fură”, “Nici răchita nu-i ca pomul, nici ţiganul nu-i ca omul”, “Nici răchita pom de bute, / Nici țiganul om de frunte”, “Țiganul până nu fură, nu se ține om”, etc. și tinde să scape de sub control, ajungându-se chiar la adevărate ziduri de segregare, pentru a separa comunitatea locală de ghetou/mahala.
Etnia rromă este în mod consecvent recunoscută drept cea mai săracă şi mai vulnerabilă din România, cu o multitudine de probleme: veniturile insuficiente, lipsa pregătirii profesi...