SEMNELE STAGNĂRII RROMILOR

tiganciA venit timpul să se sugereze câteva schimbări serioase în societatea civilă rromă. Avem nevoie de un nou limbaj, bazat pe revizuirea sinceră și critică a abordărilor anterioare, pentru a înțelege originile acestei crize și a putea merge mai departe. Acesta este motivul pentru care trebuie să vorbim cu adevărat despre asemenea subiecte controversate, cum sunt: legăturile dintre criminalitate și mobilitatea internațională a rromilor, migrația în lanț, traficul de ființe umane; inegalitatea dintre femei și bărbați în rândul rromilor; “afacerea cerșetoriei”, în special implicarea forțată a copiilor și adolescenților în activități precum cerșetoria; practica mariajelor timpurii în unele comunități tradiționale; exploatarea prin muncă a copiilor, ca și faptul că se profită uneori de persoanele vârstnice sau cu dizabilități.

…………………………………………………………………………………………………….

În ce mod factorii de decizie politică, experții și activiștii rromi folosesc conceptele de cultură, identitate și tradiție, atunci când discută despre cei pe care pretind că-i reprezintă? Pe de altă parte, în ce măsură, rromii înșiși folosesc rețelele sociale și de capital cultural în contextele schimbării, acasă sau în străinătate? Care sunt markerii de rezistență etnică și ce ar trebui schimbat, în această privință, dacă dorim o mai largă mobilizare politică, în calitate de parteneri activi ai inițiativelor civice?
Cum își îndeplinesc activiștii rromi funcția de facilitatori și mediatori între lumile lor, diferite social? Așteaptă să fie angajați, pentru a pune în aplicare proiecte, sau să devină organizatori ai comunității, pentru a inspira o mișcare la firul ierbii? Care ar trebui să fie în continuare obiectivele de mobilizare a rromilor – în special în relația cu rolurile asumate în construcția lor, ca națiune și ca cetățenie?

Leave a Reply

Your email address will not be published.