Day: May 11, 2015

Oficiali americani, vizită în comunităţile de rromi din Baia Mare. „Marele zid ţigănesc” şi blocurile Cuprom, printre obiectivele vizitate

Oficiali americani, vizită în comunităţile de rromi din Baia Mare. „Marele zid ţigănesc” şi blocurile Cuprom, printre obiectivele vizitate

Eveniment, Romii in imagini
Debra Hevia, consilierul politic al Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România a fost preţ de câteva ore în Baia Mare. Oficialul american a vizitat comunităţile de rromi din Baia Mare, oficialii Primăriei Baia Mare arătându-i oficialului american proiectele legate de integrarea socială a acestor oameni.Trebuie spus că oficialul american, însoţit de către primarul de Baia Mare, au făcut o vizită la blocurile sociale de pe strada Horea, cu celebrul zid pictat de tineri artişti, dar şi la blocurile sociale de la Cuprom. De pe agenda oficialului american nu a lipsit vizita la Centrul Romanii, unde municipalitatea a creat condiţii europene pentru rromii din zonă şi unde copiii au acces la educaţie. "Am purtat un dialog foarte pozitiv şi constructiv cu privire la dezvoltarea economică, la
Filozoful Andre Glucksmann: “Cei care cred ca rromii sunt in general hoti, sunt niste tarani care se tem de straini”​

Filozoful Andre Glucksmann: “Cei care cred ca rromii sunt in general hoti, sunt niste tarani care se tem de straini”​

Mapamond
 "Secretul urii trebuie cautat la aceia pe care ea ii anima si intarata", scrie Andre Glucksmann, celebrul filozof francez. Ii uram noi romanii pe tigani? Cat de autentica este aceasta ura? Cat de indreptatita? Sunt intrebari de care cei mai multi dintre noi fugim, in timp ce Glucksmann vine in intampinarea lor. Le cauta chiar aici in Romania unde, aflat intr-o calatorie de documentare, a vizitat mai multe comunitati de tigani (in Ferentari sau Prahova). Probabil ca aceasta vizita nu s-ar fi intamplat daca Franta si Italia nu ar fi avut, la randu-le, "probleme cu tiganii". Andre Glucksmann crede ca aceasta ura trebuie cautata nu doar in lumea romanilor, ci si in cea a francezilor sau a italienilor. Despartiti inca de atatea, ne regasim  Dar asta nu e valabil doar pentru rromi. Europa are o
Femeile din Republica Moldova vor mai multe drepturi

Femeile din Republica Moldova vor mai multe drepturi

Mapamond
Mai multe femei, reprezentante ale grupurilor minoritare etnice din Republica Moldova, au participat la un forum naţional cu genericul „Egale prin diferenţă, ne implicăm în politică”. Doamnele au vorbit despre stereotipurile cu care se confruntă şi necesitatea de a se implica mai mult în viaţa politică a ţării.Forumul Naţional al Femeilor din Grupurile Etnice şi-a propus să identifice barierele care stau în calea femeilor în drumul lor spre politică şi în procesul de luare a deciziilor. Ecaterina Mardarovici, directorul executiv al Clubului Politic al Femeilor 50/50, a spus că în Parlament 22% dintre deputaţi sunt femei. „În anul 2015 noi ne-am dorit ca această cifră să fie de 30%. Nu s-a întâmplat acest lucru. Partidele politice ne-au minţit la alegerile din 30 noiembrie. Au inclus pe lis
Toleranţă între etnii. Rromii, ucrainenii, germanii şi românii îşi dau mâna. Multiculturalism în Maramureş

Toleranţă între etnii. Rromii, ucrainenii, germanii şi românii îşi dau mâna. Multiculturalism în Maramureş

Eveniment
Maramureşul înseamnă multiculturalitate. Fie că vorbim despre rromi, despre germani sau ucraineni, cu toţii sunt maramureşeni şi se mândresc cu asta.  Preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, Astalos Csaba va fi prezent în acest final de săptămână în Baia Mare pentru a participa la un simpozion cu tema Simpozionul „Multiculturalism în spaţiul Maramureşean”. . Limba română: programă şi modele de subiecte Acest eveniment este punctul de pornire al manifestărilor dedicate Zilelor Maramureşului. Ultima dată când preşedintele CNCD s-a aflat în Baia Mare a fost pe tema rromilor de pe Craica si zona Cuprom. „Multiculturalism în spaţiul Maramureşean” este simpozionul care va deschide seria manifestărilor culturale dedicate „Zilelor Maramureşului”. Acesta se va desfăşura î
Hanklich/Hencleş, lichiul saşilor

Hanklich/Hencleş, lichiul saşilor

Sa halim bine
Hanklich-ul, căruia românii i-au spus „hencleş” sau „lichii” este un desert din ingrediente simple, cu gust bun, de plăcintă bătrânească. De savurat la cafea ori de dat nepoţilor să ducă la oraş, hecleşul nu lipseşte de pe masă, mai ales în zi de sărbătoare. Şi fiindcă la sate reţetele circulau între gospodine, el a intrat şi în reţetarul vecinelor românce, deşi astăzi se mai pregăteşte numai în casele bunicilor sau în comunităţile unde au trăit saşi. Hencleşul se face din ingrediente la îndemâna oricărei gospodine: făină, drojdie, muuuulte ouă, zahăr, lapte, unsoare, sare. Recunosc, eu nu am folosit unsoare şi am adaptat puţin reţeta la mijloacele de astăzi, însă aveţi mai jos şi reţeta tradiţională săsească, din vechea carte de bucate a Marthei Liess. Aluatul: 2 plicuri de drojdie u
Descântec de ceas rău

Descântec de ceas rău

Ghicit si descantece tiganesti
Ceasul rău este un duh malefic care umblă, îmbolnîveşte, îndeamnă la rău şi poceşte sau omoară pe cei ce-i ies în cale, sinonim cu Ceas Slab. Apropierea ceasului rău poate fi recunoscută de ţiuitul produs de acesta în timpul zborului. Ceasul rău poate aparea în orice zi a anului. Dar, spre deosebire de duminică, luni, miercuri, joi şi vineri care au câte un singur ceas rău, marţea şi sâmbăta au, fiecare câte trei. Pentru a se feri de răul pe care-l aduce ceasul rău, omul se închină, bate cu degetul în lemn şi îl invocă pe Dumnezeu: Doamne ajută! Dacă, totuşi, cineva cădea victimă ceasului rău, acesta era scos din corp prin descântec: Ceas rău cu pocitură, Ceas rău cu săgetură, Ceas rău cu spaimă, Ceas rău de cu seară, Ceas rău de miezul nopţii, Ceas rău de ziuă, Să te duci pe munţ