Am obosit să scriu. În momentele în care nu mai văd ieşire din urâţenia în care ne faceţi să trăim şi pe care vreţi s-o instalaţi de-acum în inima rromilor , îmi imaginez o miraculoasă convertire în umanism. Îmi spun că aveţi toate datele să faceţi cel mai formidabil salt: să deveniţi – misionari ai rromilor si românilor. Încerc să vă tentez, încerc sa va explic despre 1 iunie ziua copilului de care copii rromii nu o stiu si nu au simtit-o niciodata, aceasta sarbatoare a copilului internationala.
M-am întrebat adesea despre viaţa pe care bunicul meu a lăsat-o în urmă. Probabil, strămoşii mei aveau minţi curioase şi cuprinzătoare, la fel ca mine şi ca tatăl meu şi, de multe ori, m-am gândit cum a fost de 1 iunie ziua internationala a copilului pe care nici eu nici tata sau bunicul nu am simtit-o şi cum ar fi sa ne bucuram si noi rromii de aceasta sarbatoare a copiilor nostri. Am văzut o circularitate elegantă în contrastul dintre plecarea în sărăcie a bunicului meu şi întoarcerea mea in mijlocul romanilor. “Nu ştiu dacă m-am aşezat vreodată cu mai multă nerăbdare (sentiment al urgenţei?) să scriu o scrisoare cuiva. Deşi este, după cum vedeţi, o “scrisoare deschisă”, îmi imaginez tot timpul, scriind, că sunteţi cititori ai rândurilor mele. Mai mult: am senzaţia, începând să scriu, că e ca şi cum vom sta de vorbă singuri, privindu-vă în ochi şi căutând punctul acela de inflexiune care va trimite la ultima fărâmă de receptivitate din fiinţa cuiva. Altfel spus, deşi suntem pe scenă, am uitat de sală înainte de a începe spectacolul.
Aş vrea să ştiţi de la bun început că nimic din ce-am să vă spun nu e menit să vă jignească. Nu de un “pamflet” e vorba aici, oricât de abrupte vor fi pe alocuri cuvintele. Voind sa spun ceva despre noii rromi oare? Suntem bagati in seama de cineva? Cum ar fi deputatii, senatorii sau edilii acestui oras valcean. As raspunde nu Minciuna are sens câtă vreme induce în eroare, câtă vreme îşi păstrează forţa de desfigurare. Dar minciuna dvs nu păcăleşte pe nimeni (mă rog, pe nimeni dintre cei care au ieşit din minoratul mental) pentru ca niciodata nu ati avut curajul sa faceti o campanie de informare, sensibilizare a elevilor si studentiilor rromii si aveti pretentia sa afirmati ca ati integrat ati civilizat rromii. Total fals domnilor deputat,i senatori, edili. Valcenii rromii o duc greu la limita saraciei. Rromii nu stiu ce inseamna 1 iunie, ziua internationala a copilului, nu stiu sigur, au dus-o greu nu au tinp de bucurii si fericire, Eu nu fac decât să descriu. Voi încerca să vă plimb prin faţă o oglindă, în speranţa că aţi putea fi dispus, fie şi o clipă, să desluşiţi în ea imaginea celor care v-au stat aproape mereu alaturi de voi, romanii, la bine si la rau. Vă las să judecaţi apoi. O să-mi răspundeţi poate că ăsta e un detaliu, care nu are nimic de-a face cu soarta rromilor. Dar nu e deloc aşa şi, nu întâmplător, trag prima tuşă a portretului vostru începând cu acest “detaliu”: se poarta “miştocăreli”, care, cu aportul dvs deloc neglijabil, a devenit un loc comun al limbajului public de la noi, a intrat golănismul în clasa politică. Valceni, mai cereti si dela altii, n-am tinp de voi si nu donez banii pentru voi rromii, am romanii mei sa-i ajut. Sa va ajute si sa doneze tigani vostri. Ne-aţi obligat pe toţi să ne scăldăm zi de zi în această mocirlă lingvistică şi, astfel, să devenim în proporţie de masă răi.
