Strategia mediatică a Mișcării rrome e cam așa: se ridică un zid de segregare rasială sau este un pogrom, imediat un manelist le reamintește dușmanilor că suntem un popor care cântă (contra bacșiș), iar niște majorete tradiționale își mișcă ispititor posteriorul și sânii și le reamintește dușmanilor că suntem un popor care (se) joacă, șăgalnic. Evident, niște meșteri mari, arată cât de meșteri sunt rromii și meseriile lor tradiționale, confirmând că “tot țiganul își laudă ciocanul”. În final, un activist rrom, mai mult sau mai puțin pregătit, reamintește etica/morala drepturilor omului, ca bigoții sfânta scriptură, din care se înțelege că n-ar fi rău să fie bine. Toată lumea e de acord cu asta! Momentan, cu Mișcarea Romilor e ca și cu comunismul marxist leninist muncitoresc, slab calificat care a murit așteptând să moară capitalismul, la fel cum românismul așteaptă să moară capra vecinului, deși ar putea s-o omoare sau ar putea să-și cumpere/fure și el o capră (de neexplicat preocuparea pentru capre, la un popor crescător de oi –
Ca pe timpul lui Nicolae Ceaușescu, când TVR dădea cântece patriotice și vorbele gajilor despre marile realizări ale comunismului românesc, presărate cu interminabilele discursuri despre integrarea rromilor , deși viața oamenilor era disperată, la fel și pe timpul lui emisiunea pentru rromi și așa zisa politică civică și electorală a Mișcării rromilor n-are nicio legătură cu ce se întâmplă cu viața reală a rromilor, reificată prin manele și dansuri din buric, evocând stereotip și exotic “țigani fericiți” (ca-n filme). pentru că posteritatea va avea în vedere, ca și în cazul lui Gogu Floraru din perioada interbelică, ”epoca” (ultimii 20 de ani) pe care a determinat-o, legitimat/reprezentat/subordonat de gagii/stat. În fapt, criza rromilor vine din confuzia dintre autoritate (cunoaștere) și autoritarism, ca (ne)guvernare de sine care definește (ne)guvernarea celorlalți. Eroarea comună și falimentară vine din falsificarea meritocrației și falsele elite (la rromi, cauzată de acțiunea afirmativă), vizibilă
