Poveştile crâşmelor Braşovului de altădată. Clienţii cu pretenţii mergeau la Aro şi Coroana, iar la „Gaura Dulce” se preparau cele mai bune flechii

hotel bvToată lumea mânca şi bea pe săturate, fără a goli prea tare pungile. În cartierele marginaşe funcţionau aşa-zisele „bombe”, unde muncitorii îşi înecau amarul în alcool ieftin. Conform unor statistici ale vremii, în  1920, la  Braşov funcţiona o crâşmă la 200 de locuitori. Aici se  făcea politică, se comentaru „ultimele ştiri” şi oamenii de afaceri băteau palma sau pur şi simplu încingeau câte o partidă de cărţi. Multe aveau statut de club, unde bărbaţii se relaxau la o friptură şi la un pahar cu vin bine răcit.Cărturarul braşovean Sextil Puşcariu scria, în „Braşovul de altădată”, despre obiceiurile din crâşmele Braşovului de altădată, atunci când se mergea la cârciumă: „Lăutarii cântau în birturi cu vin bun şi în grădini cu copaci umbroşi. Ţiganii ştiau ce cântări îi plac fiecăruia dintre noi. Conducătorul tarafului pleca capul pe vioară, se apropia de tine şi, fără să ceri, îţi cânta la ureche cântecul favorit”. „De obicei, vinul se bea cu borviz (apă minerelă, în limbba maghiară – n.a.) de Borsec, de Vâlcele sau din alt izvor din Carpaţii estici. Jumătate şi jumătate. Dacă lăsai acest amestec mai multă vreme în pahar, se înnegrea. De aceea, el se servea în pahare mici, pe care le goleai dintr-odata.Vinul greu şi vechi din Ardeal era numai de desert”.

Leave a Reply

Your email address will not be published.