De când este Obama la Casa Albă, diplomaţia americană a descoperit, oarecum subit, că “ţiganii” sunt “negri” sau – ca sa ramânem măcar in limitele corectitudinii politice – că rromii sunt ca altădată afroamericanii lor.
Anual, ambasada Americii celebrează, pe speze proprii, Ziua internatională a rromilor, iar Departamentul de stat transmite, de la cel mai inalt nivel, saluturi de imbărbătare. Participanţii la această zi solemnă sunt de obicei corpul diplomatic acreditat in Romănia si “sectorul ONG”, nici ţipenie de demnitari români. Ambasadorul Angliei joaca fotbal cu “drogaţii” din Ferentari, ambasadorul Franţei naturalizeaza capre franţuzeşti in mahalalele din Nemşa şi Dragu, comisarii UE presează necontenit pentru ca Romănia să implementeze politici publice care să stopeze migraţia (“Exodul”?,”Hegira”?) rromilor din România spre…oriunde! Domnul ambasador Gittenstein a facut chiar mai mult de atât: s-a deplasat la Baia Mare si a protestat contra zidului de segregare rasială de acolo, a sprijinit ONG-urile rrome de drepturile omului, şi-a pus la bătaie toate abilitătile sale de diplomat in a influenţa politici publice pozitive pentru rromi.
Foarte vizibil si vocal in perioada “derapajelor” democratice din vară, ambasadorul Gittenstein isi incheie mandatul in forţa, fiind considerat unul din co-autorii “Actului de coabitare”, in tandem cu UE, in pofida protestului unora, in numele “neamestecului in treburile interne”, ba chiar şi a partizanilor “cedărilor masive de suveranitate”. “Democraţia globală”, pentru cei care bat apa-n piuă, ca România, are un aer intervenţionist dezagreabil. Mai ales pentru politicieni, a căror râcă interminabilă a iritat mediile financiare (FMI), pentru care stabilitatea in România este garanţia ca-si vor recupera banii. Intervenţia directă si fermă a secretarului de Stat Hillary Clinton, cât şi a liderilor UE, e semnul că ce se întamplă in România este nedemocratic şi că parcursul ei viitor se află sub observaţie. Diplomaţia românească fondată pe “zicem ca ei şi facem ca noi” pare-se că s-a sfarşit.
In speech-ul de final de mandat, ambasadorul Gittenstein a abordat o temă recurentă, cea a rromilor din România, banalizată de politicianismul românesc, deşi mereu sub presiunea statelor UE si SUA: Ameliorarea situaţiei romilor a fost aproape absentă din campania electorală pentru alegerile legislative, care s-a încheiat săptămâna trecută. Totuşi, este una dintre cele mai mari provocări căreia România trebuie să îi facă faţă. Rromii din România ar trebui să se organizeze mai bine din punct de vedere politic, aşa cum au făcut persoanele de culoare în Statele Unite, pentru a pune capăt discriminării (…) altfel nimeni nu tratează aceste probleme. Este foarte descurajant să vezi situaţia romilor. Am crescut în sudul Statelor Unite şi am văzut exact aceleaşi lucruri în cazul afroamericanilor, care erau marginalizaţi şi discriminaţi de populaţia majoritară. Romii vor trebui să se organizeze pentru a exercita mai multă putere politică.
