Românii, prin ochii călătorilor străini, de-a lungul secolelor: popor de oameni viteji, leneşi şi zgârciţi, dar ospitalieri. Moldovencele – de o frumuseţe rară

Bucuresti vechiPrintre cele mai importante mărturii cu privire la viaţa de zi cu zi a românilor se află şi cele ale călătorilor străini care au străbătut Principatele Române. Cei mai mulţi zugrăvesc o societate românească al secolului al XVIII-lea bazată ospitalitate, credinţă şi bună cuviinţă, dar în acelaşi timp şi pe lene, zgârcenie sau asuprire.  Românii din dreapta Tisei vor Consulat şi Centru Cultural Român în Sla… Ţările Române au fost de-a lungul istoriei lor zbuciumate la confluenţa şi la cheremul marilor imperii şi au servit, rând pe rând, drept câmpuri de luptă, locuri bune de jefuit, teritorii de ocupat şi zone strategice extrem de importante, cu resurse numeroase şi variate. Fiind la o punte între est şi vest, între nord şi sud, Moldova, Ţara Românească sau Transilvania au fost tranzitate de călători străini fie diplomaţi, fie militari, fie simpli drumeţi.    Pe lângă imaginea pe care poporul român şi-a creat-o despre el, dar şi pe lângă istoriografia românească, pe alocuri părtinitoare şi chiar mitizatoare în perioada comunistă, există şi o altă imagine pe care au lăsat-o despre români aceşti călători de diferite naţionalităţi. Luate doar însemnările de tip jurnal sau scrisorile de călătorie, în mare nepărtinitoare, influenţate poate de prejudecăţile vremii, aceste documente reprezintă o imagine aproape obiectivă asupra felului în care erau percepuţi românii de celelalte naţiuni.    Pe de o parte, imaginea occidentală se suprapune cu aceea pe care românii şi-au creionat-o despre sine, în schimb, din alte privinţe, părerile diferă. Cele mai multe însemnări coerente şi precise privind Ţările Române provin din secolul al XVIII-lea, atunci când Moldova, Ţara Românească şi Transilvania au fost călcate de numeroase oştiri străine, iar pe şi pentru teritoriile lor s-au dat războaiele ruso-austro-turce.    Militarii erudiţi, intelectualii sau diplomaţii au împânzit oraşele Principatelor şi au lăsat în urmă dovezi privind modul în care erau percepuţi românii de marile puteri ale vremii. În acea perioadă, societatea ca şi economia românească suferise un declin, în plin secol fanariot, sărăcită de pretenţiile suveranilor turci, dar şi de războaiele neîntrerupte. Călătorii au lăsat însemnări cu privire la aspectul, dar şi la trăsăturile de caracter ale românilor de acum 300 de ani.

Leave a Reply

Your email address will not be published.