Shadow

Day: July 10, 2015

Propaganda, despre campania Profesionişti romi: Poate pe unii o să-i frustreze mesajul, dar asta am și urmărit

Propaganda, despre campania Profesionişti romi: Poate pe unii o să-i frustreze mesajul, dar asta am și urmărit

Eveniment, Romii in imagini
 Reprezentanţii agenţiei Propaganda: “Fiecare dintre noi, copil fiind, a fost întrebat, la grădiniță sau școală, “tu ce vrei să te faci când vei fi mare?, iar răspunsurile erau niște aspirații legitime. Evident că n-am ajuns cu toții doctori, aviatori, profesori sau polițiști, dar teoretic aveam șanse. Indiferent ce-ar zice un copil rom, șansele ca visul să i se îndeplinească tind spre zero. Execuțiile încearcă, deci, să tragă un semnal de alarmă despre modul în care preconcepțiile noastre le influențează viitorul. Vocea din spot și din print nu este a copiilor, vocea este a noastră, a societății. Mesajul campaniei “Copiii romi visează ce îi lăsăm noi să viseze” este în esență simplu: copiii romi nu ajung ce și-ar dori ei, ci, mai degrabă, ajung ce credem noi despre ei; cu alte cuvinte, ...
INCREDERE SI CREDINTA PAKIV

INCREDERE SI CREDINTA PAKIV

Opinii
Când definește pakiv-ul ca "încredere", "credibilitate", "respect", evită rădăcina semantică: "credința" (onorabilitatea ei morală, socială și post-mortem, ca mântuire, ca "lege morală". Or credința e bazată pe un set prealabil de reguli morale/Decalog și pe sancțiuni, separând Binele de Rău, nu pe (vocație, talent, har, ca etică capitalistă, cum propune Paun sedus de eroarea lui Weber (un marxist mai complicat!), preluată dintr-o eronată instrumentalizare a eticii comunitare a lui Calvin). Altfel, fără o "lege morală", "rrom pakivalo" rămâne doar "rrom baro/raikano" (big man, șeferime, jupânism, vătaf de sclavi) și asta explică inversiunea morală actual - pe care-l critici, cu îndreptățire, sperându-i îndreptarea. Un prim pas în re/construcția încrederii este credibilitatea, “crezul“ comu...
RROMII BEDUINI

RROMII BEDUINI

Mapamond
În cartea lui Marquez, personajul cheie, care determină suta de ani  de singurătate a familiei Buendia, este un țigan (rrom) nomad, un fel de magician circar, care după moarte devine un fel de stafie care bântuie casa și mințile generațiilor, 100 de ani. Nu fac mai nimic, decât dragoste, "dragostea țigănească" devine un fel de sexualizare a frustrării, un continuu plonjon în lumile interioare, în care potența sexuală înlocuiește puterea socială. Familia se însingurează, trăiește din ce a avut (simbolic, cocoșei, aluzie erotică), decade total, până ce se ajunge la capătul mizeriei morale și se naște ceea ce se temeau: un copil cu coadă de purcel, dovada realității colcăitoare în care trăiseră. Asta înseamnă conștientizarea, chiar dacă tardivă, a vieții blestemate, ultimul Buendia va reporni...
RROMI SI JURAMNTUL (SOLAHAIMOS) SACRU

RROMI SI JURAMNTUL (SOLAHAIMOS) SACRU

Dezvaluiri
Justiția colectivă ca obligație morală a împlinirii justiției divine/populare. Pagini mizerabile din Mișcarea rromă, trăite. E clară anarhia "lipitorilor""industriei rrome" a rromilor și gagiilor care profită de prăbușirea Mișcării rrome. Prioritatea Reconstrucției va fi asanarea morală, ca regândire a ideii de lider (ideolog) și manager (tehnician), o confuzie veche, care a determinat câteva mizerii similare și impunerea judecății populare fărădelegii, încă de la începutul Mișcării rrome, judecat și condamnat de justiția colectivă rromă. Și la gagii, nu doar la rromi, regula generală este că dacă abuzurile unora ating securitatea și gestiunea colectivă a poporului, pedeapsa este justiția colectivă, ca încălcare a legământului (solah), considerat caz de trădare, pentru că amenință "Baht"-...