Anii trecuţi, INSOMAR publica un raport ce măsura nivelul de aceptare al românilor în privinţa romilor şi a homosexualilor. Astfel, rezultatele arată că mariajul unui membru al familiei cu un cetăţean de etnie romă este dezaprobat de 53,3% dintre români. La întrebarea “aţi fi sau nu de acord să aveţi un prieten apropiat…”, 70,9 % din cei chestionaţi au arătat că nu doresc ca prieteni apropiaţi persoane homosexuale, în timp ce 38% au arătat că nu şi-ar dori ca prieten apropiat o persoană de etnie romă. Potrivit studiului, 29,9% dintre cei care au răspuns sondajului spun că nu şi-ar dori ca vecin un rom. În ceea ce priveşte locul de muncă, potrivit raportului 25,3% dintre cei chestionaţi nu şi-ar dori un coleg de muncă de etnie romă.
Dar, conform recensământului din 2011, una dintre marile necunoscute demografice ale României este numărul real de romi. Recensământul nu a clarificat dilema, pentru ca 6,14% dintre locuitori au refuzat să-şi declare etnia, în timp ce numărul celor care s-au declarat de etnie romă este de doar 621.000 (3,08% din totalul populaţiei). Prin urmare, majoritarii nu stiu sigur dacă colegul lor de muncă sau vecinul este sau un rom. În special dacă este o persoana cu studii şi integrată din punct de vedere social.
Acest articol îşi propune să amintească câteva poveşti de succes ale romilor români, ce au reuşit în pofida greutăţilor sau a discriminărilor. Ca majoritarii să poată avea astfel de repere, mai degrabă decât cele mediatizate. Acelaşi lucru şi-au propus şi cei de la Agenţia Împreună, prin proiectul „Ce vrei să te faci când vei fi mare?”, oferind douăzeci de exemple, în lucrarea numită “Despre Noi”:Marian Ursan, sociolog, este unul dintre exemplelle date. Cu 25 de ani de şcoală, peste media naţională şi poate chiar peste media altor ţări. Născut la Călăraşi şi crescut în Comuna Pantelimon, spune că nu îşi imagina în copilărie să fie doctorand. Acum este Director Executiv al Carusel şi activist în domeniul HIV/SIDA din 1996, este recunoscut la nivel naţional şi regional pentru contribuţia adusă la dezvoltarea programelor de reducere a riscurilor (Harm Reduction) în rândul persoanelor implicate în sexul comercial şi a celor care consumă droguri injectabile.
