Imperiul Otoman a încercat să populeze Dobrogea cu pescari turci, etnie care să creeze un model cultural islamic în zona Lacului Razelm, însă nu a reuşit. Turcii au adus apoi alţi colonişti, între care arabi, tătari, ţigani şi lazi. În acest tip de relaţie, găgăuzii se pare că sunt rude ale lazilor, precizează profesorul de ştiinţe politice Enache Tuşa în lucrarea „Cultura politică în cadrul identităţilor etno-politice dobrogene“. Otomanii au tradus vechile denumiri în turceşte, fie dându-le nume turco-tătare, fie păstrând denumirile vechi. Cert este faptul că ei au schimbat înfăţăşarea toponimică a Dobrogei în dauna celei româneşti, care a rămas, totuşi, puternică. Cu toate aceste aspecte, în Dobrogea, sub stăpânire tomană n-a avut efecte totale niciodată acest proces de islamizare, întrucât comunităţile creştine au păstrat cu străşnicie tradiţiile etniilor proprii. Primii lazi au ajuns în Dobrogea pe mare, fiind buni navigatori şi constructori de corăbii. Au fost atraşi de abundenţa de lemn din pădurile Tulcei şi Babadagului, ocupându-se cu exploatarea şi exportul acestuia către Contantinopol şi mai târziu, către Comisia Europeană a Dunării, scrie Nicolae Ariton în Misterele Dunării.
