Ştefan Răzvan este singurul rom ajuns voievod în Ţările Române. A stăpânit Moldova şi este un personaj mai degrabă legendar decât real. Cu toate acestea vechile cronici şi istoricii spun că a fost un mercenar apreciat şi un aliat de încredere al lui Mihai Viteazul.Populaţia romă sau ţiganii, aşa cum erau cunoscuţi în epocă, au ajuns în Principatele Române, Moldova şi Valahia în zorii Evulu Mediu, cel mai probabil din nordul Indie şi Pakistan, din regiunea Punjab. Din punctul de vedere al cercetătorului Jonathan Fox, aceştia ar fi ajuns în secolul al XI lea, iar după Bogdan Petriceicu Haşdeu, care a găsit documente în acest sens la Mănăstirea Tismana, datând din timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, romii au pătruns pe filieră bizantină în anul 1285. În scurt timp, au fost înrobiţi de marii boieri şi aveau un statut asemănător sclavilor domestici ce-şi făcea veacul pe lângă moşiile boiereşti. Erau marginalizaţi şi fără drepturi, învăţând diferite meserii, printre care fierăritul. Cu toate acestea din rândul acestor paria s-au desprins şi personaje de legendă. Unul dintre aceştia a fost ţiganul Ştefan Răzvan ajuns, după spusele cronicilor, voievod în Moldova. Ştefan Răzvan a devenit personaj de dramă romantică, fiind romanţat de Bogdan Petriceicu Haşdeu în celebra ”Răzvan şi Vidra„. Dincolo de ficţiunea elaborată de scriitorul român, Ştefan Răzvan, romul care a ajuns stăpân peste Moldova, este atestat documentar şi are o poveste de viaţă cu adevărat demnă de un roman. Mercenar rătăcitor prin Europa Nu se ştie cu certitudine când şi unde s-a născut Ştefan Răzvan. În ceea ce priveşte originea sa nu sunt însă dubii. Este jumătate ţigan ,jumătate moldovean. ”Acest Răzvan era născut în Moldova, dintr-un tată ţigan şi o mumă moldovancă”, spunea Nicolae Bălcescu în ”Românii supt Mihai Voievod Viteazu”. La rândul său, istoricul Constantin C. Giurescu susţine această origine, numai că are o altă variantă. ”Nu cunoaştem numele tatălui său; cât despre mamă, contemporanii, între care însuşi Mihai Viteazul, spuneau-şi avea, se pare, dreptate- că era ţigancă, şi anume din Ţara Românească”, preciza acesta în ”Istoria Românilor”. Cert este că Ştefan Răzvan nu a ajuns rob şi nici nu a fost abandonat ca în cazul copiilor nedoriţi, mai ales cu o persoană dintr-o etnie marginalizată la aceea vreme
