Hunedoara a devenit în ultimii ani cunoscută nu doar pentru Castelul Corvinilor sau Mănăstirea Prislop din apropierea municipiului, dar şi pentru zecile de palate ţigăneşti, înghesuite în aşa-numitul „Pipera de Hunedoara” – un cartier al romilor bogaţi şi săraci, al vilelor cu trei etaje şi al bordeielor, în care accesul străinilor de loc este privit, de cele mai multe ori, cu suspiciune.Pipera de Hunedoara”, cum este numit cartierul romilor de la intrarea în municipiu, a cunoscut o dezvoltare ameţitoare în ultimii ani. Zeci de palate au fost construite sau se află în diverse stadii de construcţie, într-o zonă care încă uimeşte prin contrastele sociale. În „Pipera” de Hunedoara, turiştii care se opresc în număr din ce în ce mai mare pe marginea şoselei, pentru a fotografia palatele, pot vedea clădiri cu trei etaje şi zeci de camere, cu porţi aurite şi garduri din marmură, învecinate cu bordeie de cărămidă sau de lut, pentru care proprietarii nu au mai avut bani de tencuială. Tot aici, vizitatorii pot găsi, în curţile întinse ale castelelor ţigăneşti, maşini de lux cu numere străine, estimate la câteva zeci de mii de euro, în timp ce pe uliţă trec agale căruţe trase de cai.Fiecare nuntă ţigănească trezeşte din amorţeală întreaga zonă a cartierului de palate, în care mai locuiesc şi familii de români. Astfel de sărbători au loc timp de câte trei zile şi aproape întotdeauna romii bogaţi invită nume cunoscute din lumea manelelor. La ultima nuntă, Nicolae Guţă şi Sorin Copilul de Aur au fost preferaţii comunităţii, iar prezenţa lor, motiv de fală, în cartierul palatelor, a fost răsplătită cu sume importante. Prestaţiile maneliştilor nu sunt contabilizate, cum, de fapt, nici averile celor care îi găzduiesc. O familie de romi din „Pipera de Hunedoara” stăpâneşte cel puţin zece imobile, iar o altă familie îi face concurenţă. Numărul palatelor a depăşit 40, la intrarea în Hunedoara şi în zona Hăşdat şi a crescut vertiginos mai ales în ultimii ani. Cei care traversează cartierul pot vedea cum multe dintre bordeie sunt demolate, în timp ce alte echipe de muncitori se ocupă de ridicarea, din BCA, a castelelor opulente. Unii dintre romi susţin chiar, în glumă, că după ce ajung în Hunedoara, turiştii nu mai au de ce să viziteze Castelul Corvinilor, întrucât „aici sunt castele câte vor şi chiar mai frumoase”. Multe dintre ele au fost construite fără acte, iar altele, aflate în construcţie, au o situaţie incertă.
