
“Ai în tine vorbele care pot schimba o naţiune, dar îţi muşti limba. Ţi-ai petrecut viaţa blocat în tăcere, temându-te că vei spune ceva greşit. Dacă nimeni nu ți-a auzit niciodată cântecul, cum îl vom învăţa? Aşa că vino, hai, curaj, ai o inimă la fel de tare ca a leilor, de ce îţi îmblânzeşti (inmoi) vocea? Suntem un pic diferiti de ceilalți, dar nu e niciun motiv pentru care sa iti fie rusine, ai lumina pentru a putea lupta cu umbrele, așa că
pune-le pe hârtie, nu le mai ascunde. Noaptea să trezim vecinii, în timp ce cântăm pentru a alunga depresia, asigurandu-ne ca ne vom aminti, pentru ca este important pentru noi toti. Daca adevărul este interzis, atunci toti incălcăm toate regulile. Deci haide, vino, să luam tv-ul si radio-ul și să cântăm incă o dată melodia noastră, e timpul pentru emisiunea TV Etalon ‘Versiunea noastră despre acele întâmplări”. Nu trebuie să-ți fie frica, prietene, romi sant linga voii cântati alături de noii
Vreau să cânt, vreau să țip, vreau să strig până ce cuvintele dispar. Aşterne-le pe toate pe hârtie, nu mi-e frică, ei pot citi totul despre asta. Nu are de ce să-ți fie frică, cu tine, prietene Diamant suntem minunaţi noi, rromii de pretutindeni, oameni minunaţi. Oare de ce am devenit toţi atât de fricoşi?