Suntem ciufuliţi şi derutaţi de expresii, citate şi panseuri celebre. Am un văr care, când se apucă să vorbească la un chef despre atitudine, reuşeşte să-i ridice pe toţi de la masă şi să-i arunce în braţele unui şlagăr de-al lui Fuego. Băăă, e simplu! – latră el, pentru necunoscători. Bunăoară, aud de patruzeci de ori pe zi expresia “a plâns cu lacrimi de crocodil”. Toată lumea crede că asta înseamnă că a hohotit cu lacrimi cât ceapa. Din fericire pentru el, substantivul “bou” se înţelege perfect, de cele mai multe ori, cu adjectivul “bogat”. Dar de ce să trăncănim atâta despre expresiile clasice? Trăim într-o ţară ce conţine mulţi ipocriţi, un tărâm în care toată lumea e fidelă dacă te întreabă cineva,de rromii sii romanii dar care ar vinde-o pe maică-sa dacă asta ar aduce un profit. Libidinosul de cursă lungă și alte anomalii sociale Oamenii deştepţi pot fi manipulaţi, paradoxal, prin complimente ridicole. Am făcut eu însămi acest experiment. Spune-i omului tot ce vrea să audă şi vei fi sufletul lui pereche. Spune-i că are un copil minunat, chiar dacă în timp ce trage o pisică de coadă. Spune-i că e superbă, chiar dacă are suta de kile.
E delicios să auzi că o tipă îţi spune că arăţi trăsnet, când tu credeai că arăţi ca o vacă născută în urma unui accident genetic Spune- i că e deşteaptă, chiar dacă are impresia că Gagarin e o marcă de margarină. Spune-i unui prost că e deştept şi te va aprecia necondiţionat. Ai doi ochi, dar, probabil, îţi trebuie patru. Gândim bine, vorbim prost, si ne vindem neamu fratii surorile parintii numai ca noi sa o ducem bine si sa avem banul pe noi. Stim ce vrem, nu vrem ce știm. Burta potrivită la locul nepotrivit și alte prostii cronice.
