Day: September 14, 2015

Minorităţile îşi prezintă tradiţiile la Botoşani. Vor avea loc spectacole cu dans, muzică şi parade ale costumelor tradiţionale. Cîntă şi Anna Lesko
La Botoşani are loc un adevărat festival de promovare a tradiţiilor minorităţilor din România. Vor fi prezentate spectacole de dans etnic, ateliere cu jocuri pentru copii şi concerte.Începând de joi 10 septembrie pînă sîmbătă15 septembrie în centrul Istoric al municipiului Botoşani va avea loc un festival dedicat minorităţilor din România. Practic în cadrul festivalului intitulat ”Festivalul diverstităţii multiculturale” vor fi organizate diferite activităţi atât pentru copii cât şi pentru adulţi” Muzică armenească sau ţigănească şi jocuri În primul rînd vor fi organizate tot soiul de jocuri pentru copii şi ateliere cu diferite tematici, printre care şi face painting, jocuri interculturale sau desene pe asfalte.

LA IZVORUL DORULUI, SARBATOAREA BABENARILOR – TRADITIE SI MODERNISM
In intervalul 3-6 septembrie a.c., la Băbeni , a avut loc cea de-a 44-a ediţie a Festivalului Folcloric „ La Izvorul Dorului ”, unde primarul Ion Bîzîc impreună cu administraţia locală au pregatit un program diversificat pentru toate vârstele şi gusturile. Duminică, 6 septembrie a.c., a avut loc deschiderea oficială a evenimentului, discursurile primarului si invitaţilor ulterior, pe străzile oraşului Băbeni, ca în fiecare an, a fost o paradă a portului popular, apoi un spectacol susţinut de ansamblurile participante: Vâlcea (Băbeni, Vaideeni, Horezu, şi Pietrari), Sibiu (Tilişca, Răşinari, Jina şi Sadu), Gorj (Baia de Fier, Polovragi şi Novaci), Argeş (Corbi, Mioveni şi Topoloveni) şi Olt (Balş). Băbeni, povestea orașului celor “trei nații” – români, ungureni și rudari. Organizarea a ca

Cine erau netoţii, neamul de romi care a îngrozit Europa în drumul spre Moldova. Istoria sosirii ţiganilor pe actualul teritoriu al României
Profesorul doctor în istorie Daniel Dieaconu urmăreşte în lucrarea „«Ţiganii» din Moldova. Pagini dintr-o istorie veche” traseul acestei etnii şi obiceiurile pe care le avea în perioada Evului Mediu. Conform surselor istorice, mărturii ale prezenţei ţiganilor în zona Moldovei apar la începutul secolului al XV-lea, respectiv în anul 1408, atunci când sunt pomeniţi robii tătari ai Mănăstirii Moldoviţa. „În 1428, într-un document al cancelariei lui Alexandru cel Bun, se hotăreşte proprietatea Mănăstirii Bistriţa (din ţinutul Neamţului, una dintre cele mai vechi şi mai bogate ale Modovei) asupra a 31 de sălaşe de ţigani şi 12 bordeie de tătari”, arată istoricul Dieaconu. Spre deosebire de Moldova, etnia este cunoscută în Ţara Românească ceva mai devreme, respectiv din anul 1385, în t