Cine e mai puternic decât regele Cioabă? Împăratul, preşedintele sau directorul romilor?

brati_314185Regele romilor, împăratul romilor, preşedintele romilor şi chiar directorul romilor sunt câteva dintre titlurile pe care şi le-au arogat liderii îmbogăţiţi după 1990 ai acestei etnii. Dar care dintre aceste poziţii pompoase are cu adevărat valoare în faţa ţiganilor din România?
“Regele internaţional al romilor, Florin Cioabă, a murit”, “Consiliul de Coroană va hotărî succesiunea la tron”, “Viitorul rege este Dorin Cioabă” sunt doar câteva dintre “informaţiile” pe care le-am aflat în ultimele zile. România liberă a vrut să afle însă cât de reprezentativă este “familia dinastică” Cioabă pentru romii din ţară, în ce măsură ascultă aceştia de ordinele “casei regale” de la Sibiu.
În comuna Sinteşti, din judeţul Ilfov, trăieşte un personaj cunoscut ca “Ilie, directorul ţiganilor”. Acum se află la închisoare. În ciuda poreclei sale cu rezonanţă, consătenii săi, din neamul căldărarilor – acelaşi din care făcea parte şi regele Florin Cioabă – mai degrabă se amuză pe seama lui decât se tem de autoritatea sa. “Noi acuma nici de bulibaşă nu mai ascultăm. Ce face el pentru noi? Nu mai face nimic, nu ne mai reprezintă”, ne explică bătrânul Ioan Mihai, zis Brati, care mai este structura de putere în rândul romilor.
Cu atât mai puţină trecere a avut în comunitatea de la Sinteşti Florin Cioabă. “La noi era ca un fel de nimic. Nu făceam noi ce zice el. Pe când eram noi copii, era regele Mihai. Atât. Ăsta s-a pus el singur că a vrut el”, afirmă Brati.
Poate doar ţiganii mai săraci ce mai sunt supuşi unui lider în ziua de azi, cei care au dat de bani se conduc singuri, dezvăluie şi alţi săteni. Şi oricum, în rândul romilor ai trecere numai dacă le oferi ceva la schimb. “Tatăl lui Florin, Ioan Cioabă, chiar s-a interesat de soarta noastră, el a venit până aici să vadă cum suntem. El ne-a ajutat să ne recuperăm aurul de la comunişti şi despăgubiri de la nemţi pentru că ne-a dus la Bug. Dar pe Florin Cioabă eu nu l-am văzut niciodată pe aici, ce mi-a făcut el mie, cu ce m-a ajutat?”, povesteşte Nicu Coca din aceeaşi comună.
Doar dacă te autonumeşti rege sau împărat nu e suficient. Dovadă stă şi modul cum se alegea bulibaşa – cel mai important membru ai unui neam de romi – în urmă cu zeci de ani. “Ştiţi cine devenea bulibaşă pe vremuri? Numai ăla care ţinea la bătaie. Noi eram nomazi şi meargeam din comună în comună, şi ăsta, bulibaşa, se ducea la postul de poliţie şi cerea voie să ne aşezăm acolo. Iar poliţistul îl omora în bătaie, ca să ne alunge. “Nu stai la mine”. Cine era dispus să încaseze mai mult, ăla era bulibaşă”, ne explică bătrânul Brati, care a fost la rândul său bulibaşă în tinereţe.
Desigur, liderul trebuia să înveţe cu timpul să fie şi un pic mai cult decât restul, să fie diplomat, pentru că romii se tot plimbau până găseau un om al legii mai îngăduitor. “Stai la mine în comună trei zile” era o victorie care îţi asigura întâietatea în comunitate. “La noi acuma nici nu se mai face stabor, noi acuma suntem ca românii, răspundem la primărie, la poliţie.

Leave a Reply

Your email address will not be published.