
PARADOXURI ȘI CONCLUZII ALE RROMILOR
Cei care-și zic activiști rromi s-au îmbogățit din proiectele de combatere a sărăciei rromilor, cei care își zic lideri rromi s-au îmbogățit din vânzarea de voturi ale rromilor către gagii, în schimbul recompenselor. O evaluare a prestației lor arată că rromii au rămas tot săraci și tot fără reprezentare politică. Care mai e logica infatuării lor, decât cinismul oportunistului mizerabil?
Total compromisă, ideea de lider sau intelectual rrom a fost asimilată cu cea de profet, erou civilizator, jupân, un fel de Dumnezeu (în rromanes "del" înseamnă
și Dzeu, dar și "cel care dă"; tot ambiguu este și "ciorro", care poate să însemne, după caz, și "sărac", dar și "șmecher" îl găsește ca strategie perversă a rromului pakivalo, recte: cinstea/demnitatea înseamnă a șmecheri lumea). E de codifica