Cine erau netoţii, neamul de romi care a îngrozit Europa în drumul spre Moldova. Istoria sosirii ţiganilor pe actualul teritoriu al României

netotiMulţi autori consideră că ţiganii au sosit odată cu tătarii (mongolii), odată cu marea invazie a mongolilor în Europa, în anii 1241-1242, uneori punându-se semnul de egalitate între tătarii şi ţiganii din Moldova”, spune Daniel Dieaconu.Ursari, aurari, lingurari, lăieşi… Profesorul Dieaconu ţine să menţioneze că, în Evul Mediu, în spaţiul românesc, dar şi în statele vecine, ţiganii au avut statutul de robi, numele lor căpătând şi un sens social.    „Cei mai numeroşi au fost ţiganii domneşti, care mai apoi au devenit ţiganii statului, dar mai sunt şi cei robi ai mănăstirilor sau ai boierilor. Locuiau în corturi (din vechime se folosea termenul tziganes tentorianis), străbăteau ţara din lung în lat, practicând îndeletnicirile tradiţionale şi plătind o dare către stat sau către stăpâni”, mai spune istoricul.    După ocupaţiile pe care le aveau, au fost identificate mai multe categorii de ţigani: rudari sau aurari („adunau aurul din nisipul râurilor, folositori pentru domnie”), ursarii („rătăceau prin ţară îndemnând urşii să joace «tananaua» în sate, oraşe, bâlciuri, iarmaroace, târguri, spre a primi obolul de la privitori”). Despre ei se spunea că făceau «furtişaguri», iar lumea era prevăzătoare, când aceştia soseau în localitatea lor, să nu le dispară din animale, mai ales, păsările de curte”.

Leave a Reply

Your email address will not be published.