EVOLUȚIA RATATĂ ȘI “PACTUL FAUSTIC” AL ROMILOR

tigani monumentPentru rromi, transfrontalieritatea și transnaționalismul ”societății deschise” ar fi presupus o rezolvare a dilemei ”națiune europeană” – dar ”națiune fără stat”, diferit față de modul prin care celelalte două ”națiuni stigmatizate”, evreii și afroamericanii, au găsit soluții de integrare a identității și excluderii rasiale. S-a avut în vedere testarea unei soluții de compromis Prețul utopiei transformării rromilor în ”europeni de nicăieri”, similar cu integrarea nediferențiată a ”noilor țărani” sau ”noilor proletari” (de la Maria Tereza , la Stalin ) a fost o ghetoizare și mai dură și o recrudescență a violentelor rasiale față de rromi, ca reacții negative la schimbarea socială propusă. Ea a fost alimentată în special de ”trădarea cărturarilor” (elitelor rrome) care, seduse de ideea desființării diferenței (rasiale), Autonomia și conexiunea celor două eu-ri (”sinele rănit”/etnic și ”sinele idealizat”/cetățenesc) urma principiul holist al alegerii neetice între supraviețuirea demnă vs. stigmatizată (între viață și moarte civilă) Apărută în 2013, cartea e un talmeș-balmeș elucubrant, în care nu mai e clară care este legătura dintre drepturile rromului (evocate în titlu) scufundat în mlaștina stătută a drepturilor omului sau drepturileor cetățeanului De altfel, ”deviaționismul” său, trecerea de la viziunea ortodoxă a “combaterii sărăciei“ rromilor, la prioritizarea viziunii “combaterii rasismului“ a fost sursa îndepărtării sale din structurile de putere și de reprezentare a rromilor. “Mea culpa“, căința și ideile de răzgândire și regândire a viziunilor (revoltați-vă și veți fi liberi) ale acestui mare răzvrătit sunt exemplificarea însăși a Libertății de gândire (și de acțiune) și nevoii de solidaritate între rromi, ca națiune (culturală, civică și politică).

Leave a Reply

Your email address will not be published.