O viață amărâtă, trăită în lipsuri și necazuri, s-a încheiat pentru Maria Ion în flăcările iadului în care a fost aruncată de destin. Un telefon blestemat a scos-o din casă în ziua liberă și a trimis-o spre o moarte îngrozitoare. Cu gândul la suta de lei pe care ar fi trebuit s-o încaseze, femeia și-a sărutat cei cinci copii, tatăl paralizat și a plecat. Trupul i-a fost găsit, strivit, pe unul dintre holurile de acces ale clubului Colectiv, un loc al groazei în care au pierit, până acum, alți 30 de oameni.
Maria s-a născut, parcă, pentru a suferi o viață întreagă. Atât cât i-a fost hărăzit să trăiască…S-a măritat de tânără, din dragoste adolescentină. A făcut cinci copiii cu bărbatul iubit și, când credea că modesta ei viață își găsise cursul, a primit o grea lovitură. Tatăl copilașilor ei, Marian, a murit răpus de un atac cerebral. De atunci, Maria s-a trezit prinsă în vâltoarea unei lupte crâncene pentru supraviețuire în care, cum numai ea a știut, a adus pe masă o pâine copilașilor ei de care nu s-a despărțit decât în clipa morții.”Era o femeie extraordinară, modestă… Avea ce mânca, mânca. Nu avea, nu mânca, dar copilașii ei, lumina ochilor ei din cap, mâncau, erau îngrijiți. Ca să aibă lemne de foc a spart până și dulapul și patul, ca să nu moară de frig în cămăruța care nu are nici curent, nici gaze…”, spune Florica Ion, cumnata femeii.
Lovită de o sărăcie cruntă, Maria nu s-a sfiit să accepte, cu demnitate, orice slujbă care să-i aducă un bănuț. A spălat holuri de bloc, a dereticat prin casele unor oameni mai avuți, a spălat covoare și a făcut cuărățenie în toaletele. În ultimele săptămâni de viață, femeia reușise să se “lipescă” de patronii Clubului Colectiv care, atunci când existau evenimente, o chemau să facă curat în toalete. Răsplata, 100 de lei primiți la finele programului, adică spre dimineață, când totul trebuia să strălucească…
