Comunitatea Romă cea mai săracă, cea care vine din România – unde locuiesc două milioane de romi într-o stare teribil de marginalizare şi sărăcie – este din ce în ce mai izolată. În ţările UE, familiile care vin din această comunitate suferă abuzurile cele mai grave. Acestea sunt evacuate şi persecutate în mod repetat. Ele sunt supuse unor ameninţări, insulte şi de violenţă. Grupurile rasiste, în unele cazuri, au dat foc la cabane şi rulote şi anchetele de către autorităţile nu au identificat aproape niciodată autorii acestor crime. În instanţele, romii săraci nu primesc aproape niciodată dreptul la apărare. Închisorile sunt pline de romi români care, adesea, nici măcar nu ştiu despre motivele pentru care au ce condamnaţi. Cele mai multe dintre asociații nu le pasă de romi marginalizaţi. Acestea caută fondurilor municipale, fondurilor regionale, al fondurilor naționale, fondurilor europene, ca să-şi facă evenimente și a obține resurse economice. Acestea caută fondurilor puse la dispoziție de către organismele de influenţă politică internațională. Cuvintele “Integrare”, ” Anti-rasism ” şi ” Justiţie socială ” nu sunt utilizate decât de vitrine. În acest fel, instituţiile internaţionale nu au posibilitatea să se cunoască starea reală a romilor, dar nu cunosc decât o parte din această realitate, comunicată de către cei care nu sunt obligați în linişte şi de o scurgere continuă.
