La această sărbătoare sfântă, toţi creştinii îşi reîmprospătează sufletul cu amintirile copilăriei, revenindu-le în minte zăpezile bogate şi prevestitoare de rod îmbelşugat, colindele şi clinchetele de clopoţei, mirosul proaspăt de cozonaci, nerăbdarea aşteptării darurilor sub pomul de Crăciun, toate acestea creând o atmosferă de basm, linişte sufletească şi iubire. Sunt oameni care de Crăciun nu au familia în preajmă, sunt oameni care nu simt bucuria sărbătorii pentru că au sufletul trist şi gol, sunt oameni care într-un astfel de moment sunt greu încercaţi De fapt, Crăciunul reprezintă generozitate, înţelepciune, iubire, dăruire… Valori pe care să le poţi oferi cu o putere atât de mare, încât atunci când le dăruieşti, să poţi aduce lumină în sufletele înnegurate multi oameni nu simt sarbatoarea craciunului multi find in spitale puscari sau plecati in tari straine Dincolo de faptul că este una dintre cele mai importante sărbători creştine, Crăciunul e aşteptat cu mare entuziasm de toată lumea, indiferent de vârstă, uneori chiar şi de religie.
Dar mai mult decât atât, tradiţiile legate de Crăciun aduc simboluri naturale vechi de sute de ani. Pe lângă aceste preparate din porc, rromii împodobesc masa de sărbătoare, iar cine nu taie un porc gras este bine să pregătească pentru masa festivă din ajunul Crăciunului supă şi friptură, preparate dintr-o găină grasă, sacrificată special pentru acest eveniment religios. La la rromi, în noapte sfântă, pe masa sărbătorească au prioritate aperitivele preparate din carne de porc, de peşte şi de pasăre, ca simboluri ale vitalităţii, ajutându-i pe rromi să fie sănătoşi în Noul An. Potrivit tradiţiei, după ce se degustă aceste bucate tradiţionale, se aduce la masă vin şi ţuica. Şi se invita multi rromi, gazda aratand monezile de aur, galbenii si mahmudelele de aur. De sarbatoarea Craciunului se arata bogatia la rromi apoi fetele nemaritate danseaza in fata invitatilor cu banuti de aur in cozi, jucand dansuri tiganesti. Pe vremuri, când viaţa era mai uşoară, când timpul nu lipsea, când oamenii lucrau mai izolaţi, când căminul – cu bucatele şi cu vinurile lui – avea o însemnătate, de sărbători, mai ales cele de Crăciun, dădeau cel mai bun prilej neamurilor de rromii şi prietenilor să se întâlnească la un pahar de vin, în aşteptarea celei viitoare. Astăzi însă sărbătorile şi-au cam pierdut caracterul. Lumea nu mai are vreme şi nici bani, deci nici dispoziţie de petrecere.