România sărbătoreşte la 18 decembrie Ziua Minorităţilor Naţionale, adoptată de ţara noastră în anul 1998. Ziua este celebrată la nivel internaţional ca urmare a proclamării în 18 decembrie 1992 de către Adunarea Generală a ONU a Declaraţiei cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, lingvistice şi religioase (47/135). În România trăiesc zeci de minorităţi. Dintre acestea, 20 sunt considerate principale având un număr semnificativ de cetăţeni (peste 1.000 persoane declarate). Sub acest prag există în România un procent de 0,1% cetăţeni, care în Recensământul populaţiei efectuat de Institutul Naţional de Statistică intră la categoria „Altă etnie“. Astfel, pe lângă români trăiesc maghiari, romi, ucraineni, germani, turci, ruşi-lipoveni, tătari, sârbi, slovaci, bulgari, croaţi, greci, italieni, evrei, cehi, polonezi, chinezi, armeni, ceangăi şi macedoneni – ei formând grupuri etnice de peste 1.000 persoane. În grupuri mai mici de 1.000 persoane trăiesc ruteni, albanezi, caraşoveni, găgăuzi, precum şi persoane venite din afara României. Majoritatea acestora se regăsesc în Dobrogea. Din judeţele Constanţa şi Tulcea lipsesc, spre exemplu, doar croaţi sau cehi. „Este firesc ca în Dobrogea să fie aşa. Dobrogea este o zonă specială, care a fost din cele mai vechi timpuri un pământ unde foarte multe naţii au venit, au plecat. Asta e şi frumuseţea locului, sinteza culturală care se regăseşte între Dunăre şi Marea Neagră“, arată dr. Paula Popoiu, managerul Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti din Bucureşti.
