Nea’ Nelu – meșter șițar din Moieciu de Sus

neneDe unde a furat meserie
Tatăl lui a avut șiță cumpărată, făcută de niște meșteri de la Rucăr. Au pus-o pe grajd, dar pentru că nu le-a ajuns, s-au dus la nea’ Gheorghe Robu, meșter șițar din sat. Acesta tocmai lucra la șiță.
Și au început să-l întrebe cu cât mai face metrul, cu cât îl montează.
“Iar eu, m-am tot uitat la el cum lucrează. Ei, și când a văzut că mă uit atent, dacă a mai făcut moșu’ vreo șiță! Am tăcut din gură, n-am mai zis nimic, am priceput eu ce-am priceput. Apoi, m-am dus pe deal sara și-am venit cu o bucată de lemn. Am început să fac singur, dar mie nu-mi ieșea bine. Așa că, la vreo trei zile, m-am dus iar’ la nea’ Gheorghe.
Moșu’ iară făcea șiță. Dar nu m-am mai uitat așa atent, numa’ cu coada ochiului. Secretul știți care este? Că toți spun că doar cu mâna se lucrează, însă nu-i așa, și cu picioarele trebuie să știi cum să faci. Că știți ce se întâmplă? Șița dacă nu știi s-o faci și dacă n-o tai bine la jumate, se duce strâmb. Deci trebuie să știi cum, că altfel nu-ți mai iese, mai ales când vrei s-o aduci la grosimea care trebuie (cca 6 mm).”
În prezent, dacă se ține de lucrat, face cam 10 – 12 mp de șiță pe zi. Și o vinde cu 55 – 60 lei / mp, cu tot cu material și manoperă. Și cum șița se montează în trei straturi, la 4 mp, îți mai intră încă două pachete.

S-a chinuit până a învățat să taie șița, apoi până a învățat s-o lege, că e o tehnică și aici și nu văzuse niciodată cum se face.
Pachetul trebuie să iasă aproape rotund și în el intră 1 mp de șiță, adică între 200 – 220 de bucăți.

Când se taie lemnul pentru șiță
Este mult mai rezistent lemnul când nu mai este în vegetație.
Se taie începând de la 1 octombrie, 1 noiembrie, până în februarie.
Șița făcută din lemn tăiat în iulie sau august nu te ține mai mult de 10 ani.
Că ăla-i lemn în vegetație, cu apă, cu seva în el. Are toți porii deschiși. Toată apa din rădăcină, urcă până în vârful bradului.
Ca și vârstă, pomul din care se face șița ar trebui să aibă minim 80 de ani.
Cel mai bun e lemnul de vârf, tocmai de sus din munte. Sau lemnul de colț, adică cel care crește în piatră, pe stâncă. Cu cât se chinuie mai tare să crească, cu atât e mai bun, mai rezistent. (Iar solul e mai mineral.)
De asemenea, e bine să se țină cont ca la momentul tăierii, luna să fie în scădere. Pentru că atunci când e în creștere, se înmulțesc insectele xilofage, care se hrănesc cu lemnul copacilor uscați și astfel, contribuie la descompunerea lor.
Șița se face și din lemn de stejar, care e mai untos, e mai ușor de crăpat decât bradul și e mai plăcut de lucrat cu el.

Durata de viață a șiței
O șiță bună ține și 30 de ani. Deasupra se dă cu ulei de in.
Uleiul ars nu e bun, pentru că usu

Leave a Reply

Your email address will not be published.