Recensământul populaţiei din anul 2004 a fost pus sub semnul întrebării de către Consiliul Europei, care au monitorizat desfăşurarea recensământului. Aceştia au avut zece echipe de experţi internaţionali care au cuprins toate raioanele ţării. Experţii au depistat cazuri în care recenzorii locali încurajau oamenii să declare că sunt moldoveni, nu români. Mai mult decât atât, recenzorii le sugerau oamenilor să treacă în chestionar etnia de moldovean, nu de român. „În unele familii existau dispute între soţi: soţia spunea că e româncă, iar soţul o contrazicea că e moldoveancă. În aşa cazuri, ele trebuiau să ţină cont de specialiştii de la Statistică”, declara canadianul John Kelley, preşedintele grupului de experţi internaţionali. Ultimul recensământ a fost efectuat în anul 2014, dar nici acesta nu a trecut fără încălcări. Tinerii Moldovei au desfăşurat o campanie amplă de informare a cetăţenilor şi ulterior au monitorizat procesul de implementare a recensământului. Printre abaterile sesizate de Tinerii Moldovei se află numărul insuficient al recenzorilor, lipsa de pregătire a acestora, recenzori afiliaţi politic, notarea cu creionul a răspunsurilor şi rescrierea lor ulterioară cu pixul. Semne de întrebare au stârnit şi cifrele care desemnează numărul cetăţenilor recenzaţi. Moldoveni s-au declarat peste 75 % din populaţia totală a ţării cu aproximativ 7 % mai puţini decât la recensământul din anul 2004. Dintre aceştia 40,3 % susţin că vorbesc limba română, iar restul se declară vorbitori de grai moldovenesc. Conform datelor de la ultimul recensământ din anul 201 s-au declarat români 23,2 % din populaţia ţării. În anul oamenii care s-au declarat români erau doar 1,9 % din populaţie.
