CUM POȚI SĂ DEVII CEEA CE EȘTI: RROM SAU TIGAN

alexandru-diamant“Ţiganul nu poate fi rrom. Om, poate da. Dar tolerat ca o specie, ca un fel de formă de subom!” după ani de luptă pentru drepturile rromilor, reconfirmând că “nici țiganul nu e om, nici răchita nu e pom”, “țiganul e om de departe” etc. Cum interpretăm aceste afirmații paradoxale, dincolo de desuetele retorici umaniste (religioase sau laice), de neputința drepturilor omului, creștinului și cetățeanului, de slogane? În “Testamentul Demnității și Libertății rromilor” concluzia sa este că a fi rrom, înseamnă “a fi în lume”, afirmând responsabilitatea civică față de Celălalt, ca “aproape”, pe când a fi țigan (termen care desemna statutul religios de păgân sau statutul juridic-social de sclav) înseamnă “a fi înafara lumii”, sa, șmekero. Pentru ca țiganul să devină rrom, trebuie să-și asume modernizarea tradiției, să-și afirme dreptul și responsabilitatea la demnitate și libertate. consideră că filosofia istoriei rromilor trebuie să-și clarifice ideea de Libertate, religioasă și laică (liberul arbitru, în lumea lui Dumnezeu și lumea Cezarului), ca dependență (supunere necondiționată) și independență (autonomie individuală și colectivă). În lumea lui Dumnezeu, Libertatea este o datorie (liberul arbitru este posibil prin renașterea prin duh). În lumea Cezarului, trebuiesc clarificate următoarele raporturi controversate ale rromilor cu lumea, fundamente ale rasismului: (1) relația sclav vs. creștin (2) relația sălbatic vs. civilizat (3) relația stâpân vs. sclav (4) relația subom vs. om/ supraom (5) relația bogat vs. sărac (6) relația națiune (rrom) vs. nație/clan/ (țigan). Doar așa țiganul poate fi (rr)om!

Leave a Reply

Your email address will not be published.