Glina va câştiga lupta cu sărăcia

primarO așezare oropsită. Astfel aș caracteriza comuna străjuită de cele două „belele” ecologice: stația de epurare și groapa de gunoi. Acesta este și motivul pentru care dezvoltarea și activitatea economică din zonă este foarte slabă. În ciuda faptului că localitatea este la o azvârlitură de băț de Capitală, investitorii nu își doresc vecinătatea gropii de gunoi și a stației de epurare și preferă să-și dezvolte afacerile prin alte părți. Astfel, bugetul primăriei este văduvit de venituri substanțiale.
Și, pentru ca tacâmul să fie complet, Glina se confruntă și cu probleme sociale. Comunitatea de romi de aici, care reprezintă aproape o treime din numărul locuitorilor, se zbate în sărăcie. Toți își spun speranța în ajutorul venit de la primărie, care, din păcate, nu poate face mare lucru, dintr-un motiv cât se poate de simplu. Banii din buget nu ajung pentru a rezolva astfel de probleme.
Lipsa banilor este creată de un cerc vicios. Foarte puțini romi din comună, au posibilitatea de a-și achita obligațiile financiare față de comunitate. Prin urmare, încasările de pe urma taxelor și impozitelor sunt mult diminuate, iar fără bani primăria nu are mijloacele financiare necesare pentru a putea face față situației. Activitatea acesteia se desfășoară la cota de avarie, iar dezvoltarea comunei se desfășoară „în pas de melc”.
Șoseaua Libertății, sau „Drumul Gropilor”?
Singurele beneficii ale comunei de pe urma faptului că stația de epurare a Capitalei se află pe teritoriul localității l-au constituit rețelele de apă și canal. În 2004, drept compensație pentru cele 42 de hectare pe care se află amplasată stația, acordate spre folosință gratuită, Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a hotărât ca așezarea să beneficieze de introducerea rețelelor de apă și canalizare, tot în mod gratuit. Zis și făcut. Au început lucrările, ba chiar au fost finalizate, dar… în urma acestora au rămas multe „neajunsuri” (ca să o spunem mai cu blândețe), care acum dau bătăi de cap gospodarilor comunei. Unul dintre cele mai evidente „neajunsuri” este halul în care arată Șoseaua Libertății, parte din DJ 301 A. Pentru că după introducerea conductelor șanțurile nu au fost tasate corespunzător și s-au surpat, șoseaua arată acum ca după bombardament. „Avem procese din partea cetățenilor care reclamă că și-au distrus mașinile”, ne spune Marin Vasile, primarul interimar al comunei. Reabilitarea acestei șosele este cuprinsă în bugetul de lucrări al CJ Ilfov, dar se mai așteaptă, pentru ca tasarea să se producă în mod natural, pentru a nu mai avea astfel de surprize, ulterior. Până atunci, conducătorii auto își exersează măiestria făcând slalom printre craterele de pe șosea.

Leave a Reply

Your email address will not be published.