De multe ori, discuţia despre romi este dusă în extreme: fie romii sînt săraci (realitate confirmată de studii şi vizite în multe comunităţi), fie romii sînt bogaţi (celebrele reportaje cu palate, turnuleţe, chefuri şi sute de euro daţi la lăutari). Nu se spune mai nimic despre clasa de mijloc. Asta pentru că nu e un subiect interesant pentru ştiri sau pentru că nu suscită interesul cercetătorilor. O parte importantă din clasa de mijloc la romi este formată din antreprenori. Afectaţi de criza financiară, unii dintre ei au trebuit să se reorienteze, chiar şi spre alte ţări. Din fericire, în ultimii ani în România se acordă o atenţie din ce în ce mai mare antreprenorului rom. Au existat multe iniţiative finanţate prin fonduri europene prin care s-au format antreprenori romi şi s-au dezvoltat structuri de economie socială – iniţiative care trebuie evaluate. În ultima vreme se vorbeşte din ce în ce mai mult despre posibilitatea acordării de microcredite pentru dezvoltarea afacerilor romilor. Este foarte important să înţelegem care este potenţialul antreprenorilor romi de a interveni în dezvoltarea comunităţii, dincolo de afacerile personale. Pentru a face acest lucru e nevoie să vedem cine este antreprenorul rom şi ce rol are în prezent.
Este greu de creionat un profil al antreprenorului rom, din lipsă de date. Împreună cu Centrul Român de Politici Europene, fundaţia Policy Center for Roma and Minorities a realizat 100 de interviuri cu antreprenori romi din toată ţara. Am folosit o definiţie foarte largă a termenului de antreprenor rom – persoană roma care efectuează o activitate generatoare de venit, în orice domeniu, chiar dacă nu e înregistrată, dar care are potenţial de dezvoltare. La o primă privire asupra datelor preliminare şi din experienţele noastre din teren, profilul antreprenorului rom este mai divers decît poate ne-am fi aşteptat: există antreprenori romi de toate vîrstele – în cercetarea noastră am discutat cu oameni de la 24 la 68 ani. În ceea ce priveşte educaţia, mulţi au studii medii – 10 clase (44,3%), doar cîţiva superioare (10%), dar există, în mediul rural în special, persoane care nu au absolvit ciclul primar de învăţămînt.