Shadow

Day: April 29, 2016

Emy Drăgoi şi republica acordeoanelor din Ploieşti

Emy Drăgoi şi republica acordeoanelor din Ploieşti

Eveniment
Prima oară a cântat la acordeon când avea doi ani şi opt luni. Tatăl său, profesor din aceia de şcoală veche, autentică, îi arătase clapele şi o melodie elementară, dar cât se poate de serioasă: „Truli“. Se întâmpla pe undeva, prin iarna lui ’79, în satul Poiana Vărbilău, judeţul Prahova. Azi trece drept regele jazzului la acordeon, chiar dacă trăieşte într-un oraş cunoscut mai degrabă pentru ambiţiile republicane. Dar el e rege şi, în plus, are şi un regat cât o mică, promiţătoare comoară: 70 de acordeoane spectaculoase, adunate într-o colecţie inedită în România. Aceasta este istoria scurtă a lui Emy Drăgoi şi a acordeoanelor sale. Din 1829 până azi. Lui Emy Drăgoi se pare că i-a fost dat să cânte la acordeon. Nu doar pentru harul cu care îmblânzeşte instrumentul ăsta, nu doar pentru fe...
Mihail Kogălniceanu despre dezrobirea ţiganilor

Mihail Kogălniceanu despre dezrobirea ţiganilor

Dezvaluiri
Contemporanii mei îşi aduc aminte şi aci am ca martor pe mai junele meu contemporan, pe colegul meu Alexandru Papadopol Calimach, îşi aduc aminte ce erau ţiganii, sunt acum 50 de ani, chiar atunci când razele civilizaţiunii moderne îmblânzise moravurile în toate societăţile Europei şi când sclavia nu mai avea domiciliu decât în Rusia şi din nenorocire şi în România. Legea ţării trata pe ţigani de lucru, vândut şi cumpărat că lucru, deşi prin deriziune numărul său individul se califica de suflet: am atâtea suflete de ţigani; în realitate şi mai ales stăpânii care aveau puţini ţigani, îi tratau mai rău chiar decât prescripţiunile legii.
Sancțiuni penale pentru vânzarea copiilor de romi

Sancțiuni penale pentru vânzarea copiilor de romi

Dezvaluiri
Direcția de Asistență Socială și Protecție a Copilului are date certe privind delictele semnalate în comunitatea romilor din Liești. Cercetările Direcției și ale Poliției pentru stabilirea efectelor unor tradiții, în sensul unirii averilor țiganilor din Liești prin preluarea copiilor, pot avea conotații penale, chiar dacă în această fază a cercetărilor nu sunt clare împrejurările în care copii au devenit un fel de marfă și obiect al unor afaceri dintre membrii comunității. O aplicare radicală a legii este cerută de această dată și de șeful Biroului pentru romi din Județul Galați. Șefa biroului pentru romi din județul Galați și bulibașa comunității de romi din Liești au fost factorii activi ai dezbaterii naționale privind căsătoriile din interes ale copiilor. De această dată, practica pro...