
În cadrul conferinței s-a decis crearea unui proiect denumit ”Pentru o Europă a Diasporelor”, care să aducă împreună organizații, personalități din mediul academic și activiști, pentru o mai bună cunoaștere a diasporelor și a problemelor lor, și prin care să se realizeze schimburi de bune practici.
Proiectul subliniază faptul că diasporele reprezintă ”un rezultat al istoriei Europei, o parte din tapiseria europeană”, fiind accentuată contribuția acestora la crearea civilizației europene, așa cum o vedem astăzi. În document se oferă și o definiție a diasporelor, care sunt văzute ca niște ”comunități transnaționale care împărtășesc o moștenire culturală comună transmisă prin generații”, așa cum spune Ismael Cortez, membru al Institutului de Filosofie din cadrul UNESCO.
Discuțiile din cadrul conferinței s-au axat în special pe două subiecte de interes, respectiv rolul educației și nevoia de a purta ”discuții inclusive”. Acest capitol al proiectului îi vizează pe copii din diaspore pentru care trebuie create oportunități pentru a învăța despre tradițiile lor, subliniindu-se în aceeași măsură și importanța învățării limbii materne.