Un fost pichet grăniceresc, din judeţul Botoşani, comuna Hilişeu Horia, este ultima casă de pe teritoriul României, la graniţa cu Ucraina şi probabil ultima locuinţă a Uniunii Europene de la frontiera de Est. Ziua-n amiaza mare, zeci de copii aleargă în jurul clădirii dărăpănate, printre buruieni şi prin spaţii insalubre. Clădirea, care odinioară adăpostea grăniceri, este, astăzi, casă pentru oropsiţii care nu au un acoperiş deasupra capului, printre cei mai săraci oameni din Uniunea Europeană. Pe vechea uşă a pichetului, în curtea murdară, îşi face apariţia Lorena, o copilă care trăieşte în fosta cazarmă. Nu are decât 15 ani şi strânge cu grijă în braţe un copil de câteva luni. La prima vedere pare o copilă iubitoare, preocupată de soarta surioarei mai mici, pe care o îngrijeşte până la venirea mamei. În realitatea, însă, copila din ultima casă de pe teritoriul României, este mama acelui bebeluş. Este una dintre miile de copile-mame ale României, o realitatea cruntă care ne-a aşezat ţara în fruntea unui ruşinos top european. „Am vrut să facem copil!” Lorena şi-a găsit casă în pichetul grăniceresc de la frontieră şi este una dintre copilele din Botoşani care au născut în 2015, una dintre mamele minore ale României. La 14 ani, adică acum şase luni, Lorena năştea o fetiţă sănătoasă şi a pus punct copilăriei. Din casa părintească a ajuns într-un fost pichet grăniceresc de la frontieră şi locuieşte într-o cameră de doar câţiva metri pătraţi, ceva mai mare decât o debara dintr-o casă încăpătoare. Şocant este că, pentru fetiţa de 15 ani din Hilişeu Horia, naşterea copilului nu este un accident nefericit şi nici o tragedie.
