Shadow

Day: August 9, 2016

Festivalul Internațional de Folclor Aiud. Parada portului popular și un spectacol de dansuri tradiționale în centrul orașului

Festivalul Internațional de Folclor Aiud. Parada portului popular și un spectacol de dansuri tradiționale în centrul orașului

Eveniment
Duminică, Festivalul Internaţional de Folclor Aiud a continuat cu parada portului popular și un spectacol de dansuri tradiționale. Ediția din acest an a adus la Aiud ansambluri din 10 ţări, fiecare prezentând costumele tradiţionale. Ziua de duminică a început prin culoare și bună dispoziție pe străzile orașului, iar spre seară, distracția a continuat cu ansamblurile venite din străinătate care au prezentat, fiecare, un program scurt. Cei prezenți au avut ocazia să îi vadă pe reprezentanţii din Argentina, Bulgaria, Cipru, Costa Rica, Mexic, România – Ansamblul ”Valea Someșului” Gherla, Ansamblul Maghiar ”Pipacs” Ciumbrud, Ansamblul ”Doina Aiudului”, Rusia, Serbia, Turcia.
Alarmă roșie la Lugoj. Un botez țigănesc a scos mascaţii şi polițiștii pe străzi

Alarmă roșie la Lugoj. Un botez țigănesc a scos mascaţii şi polițiștii pe străzi

Eveniment, Romii in imagini
Primul eveniment de amploare dintre cele care au loc în fiecare vară la palatele romilor din Lugoj a început fără evenimente neplăcute. Este vorba despre botezul micuţei Beatris, care a fost creştinată, vineri după-masa, la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din centrul oraşului. Poliţiştii lugojeni au disponibilizat aproape întreaga unitate pe străzi, acolo unde agenţi de la rutieră şi ordine publică au patrulat ore în şir, în special pe strada Caransebeşului, pentru a se asigura că rudele părinţilor care urmau să îşi creştinească fata se distrează în limitele legii. La orele 14:30, alaiul format din maşini scumpe a plecat spre biserica cu două turnuri, acolo unde a avut loc botezul. Maşinile de sute de mii de euro, Lamborghini, Ferrari, Jaguar, Land Rover sau alte branduri de lux au fo...
New York Times făcea, în 1884, portretul clujenilor: sălbatici needucaţi, cu propriile idei vagi despre măreţia naţională, pentru care nu o dată şi-au riscat vieţile

New York Times făcea, în 1884, portretul clujenilor: sălbatici needucaţi, cu propriile idei vagi despre măreţia naţională, pentru care nu o dată şi-au riscat vieţile

Dezvaluiri
Este, o dată, acest ţigan negricios care arată ca un bandit şi care te scrutează atent, cu ochii săi întunecaţi, pătrunzători, prin buclele negre, lăţoase, care îi cad pe ochi. Mai este faţa aspră, pământie, cu mustaţă, a ţăranului transilvănean, umbrită de o pălărie de paie deteriorată. Mai încolo, unul lângă altul, se află ungurul înalt, vânjos, măsliniu şi recrutul austriac, roşu la faţă, cu părul deschis la culoare şi înfăţişare voioasă. Iar acolo, mai frapant decât toţi, este valahul pe jumătate sălbatic cu ai săi largi pantaloni albi băgaţi în cizmele înalte, şi o curea de piele aproape la fel de lată şi de grea ca un gâtar de cal, în jurul brâului. Orice pictor care ar vedea o bandă de indivizi din aceştia întrând într-o târg transilvănean dis-de-dimineaţă, cu căruţele lor rudimen...
CINE A TOCAT FONDURI EU

CINE A TOCAT FONDURI EU

Opinii
în perioada 2007-2015, România a angajat proiecte în domeniu în valoare de peste 300 milioane de euro, ceea ce reprezintă cam 1% din fondurile europene aflate la dispoziţia României. 70% din aceşti bani au fost cheltuiţi de organizaţii şi instituţii care nu au legătură cu mediul neguvernamental rom, ci cu mediul instituţional românesc şi cu organizaţii ne-etnice, iar rezultate sunt aproape invizibile. Unul dintre cei mai „activi” implementatori de proiecte care vizează incluziunea romilor este, conform listelor cu beneficiarii de proiecte de la Ministerul Fondurilor Europene, Biserica Ortodoxă Română.