Atunci când în Rai se face câte-un chef sunt aduși cei mai buni rapsozi după pământ. Cred că acesta a fost motivul pentru care sfinții ni l-au luat dintre noi pe Gheorghe Fălcaru, poreclit după instrumentul la care cânta ca să ne încânte, Fluierici. De fel de prin Moldova s-a pripășit de vreo 30 de ani în comuna Clejani, județul Giurgiu. Caracterul său frumos îl făcea un om deosebit. Datorită acestui fapt a fost foarte repede acceptat și îndrăgit de localnici. Ca și muzicant, lăutar de primă mână Fluierici a fost cooptat de ansamblul „Taraful din Clejani ”ce în scurt timp avea să devină unul dintre cele mai bine cotate ansambluri de muzică tradițională din țară și străinătate. Sunt mulți artiști interpreți care cântă la fluier, pe Fluierici, fără teama că aș putea greși, îl pot pune pe aceeași treaptă valorică cu reputatul instrumentist și rapsod Gheorghe Lăceanu, a cărui notorietate a depășit de foarte mult timp granițele țării.
Cred că acum Fluierici, cu zâmbetul său care exprima omenie, cu ochii săi vii încărcați de flacăra inteligenței, stă de-a dreapta Tatălui Ceresc și cântă o doină de jale de curg lacrimi de rouă din ochii sfinților, ca mai apoi să cânte o sârbă de prin Clejani de joacă sfinții de se zguduie băierile cerului.
Voi, cei care l-ați cunoscut și iubit pe Fluierici să nu-l plângeți, pentru că lacrimile voastre îi ard notele instrumentului său fermecat. Bucurați-vă! Dragostea voastră pentru el o primește înmiit de la toți cei care sunt în rai.