O femeie pregătește scoici în fața unui bloc din Zimnicea, în timp ce o fetiță se joacă cu o păpușă ruptă. Familia bătrânei supraviețuiește din ajutorul social de 350 de lei. Pe o stradă centrală din Zimnicea, un tractor trage o remorcă verde, care poartă un coșciug deschis, îmbrăcat într-un cearșaf alb cu dantelă pe margine, în care se află trupul Mariei Voivozeanu, moartă la 84 de ani. Așezată lângă sicriu, în remorcă, o bătrână care i-a fost vecină Mariei ține o umbrelă gri deasupra moartei, ca să o protejeze de soarele pârjolitor de sfârșit de iulie. În spatele vecinei se află un coș cu o colivă ornată cu bomboane colorate și o lumânare frântă înfiptă în mijloc.
Rudele merg în spatele utilajului care traversează încet centrul orașului. Sunt vreo 10 oameni în total și au cu toții câte un prosop alb sau roz legat de braț. Mă alătur cortegiului și cineva îmi înfășoară un prosop albastru în jurul brațului. „Așa e obiceiul”, îmi zice.
La o intersecție, tractorul se oprește, preotul cântă ceva, iar un domn în cămașă albastră, cu puțini dinți în gură, aruncă monede de 10 bani peste remorcă. Monedele cad în pulberea drumului și imediat vreo șapte-opt copii slăbănogi se înghesuie să le adune. Copiii dispar imediat ce și-au adunat prada și apar de niciunde la următoarea intersecție. Omul scoate iarăși bănuți din punguța de plastic și îi aruncă peste remorcă.