Cu siguranţă opulenţa caracterizează casele romilor din Bistriţa-Năsăud. Deşi ne-am fi aşteptat ca locuinţele lor să aducă cu nişte palate cu turnuleţe, majoritatea romilor „s-au modernizat”, cum le place să spună şi au optat pentru case imense, însă făcute după recomandarea arhitectului. Mărimea este cu siguranţă unul dintre aspectele importante în construirea unei vile. Cu cât este mai mare şi are materiale mai scumpe, cu atât mesajul transmis este cel corect: aici stă o familie cu o stare materială cel puţin bună. Castelele cu turnuleţe sunt considerate „demodate” de către romii bistriţeni care, umblaţi prin toată Europa, parcă ezită să apeleze la stilul arhitectural care i-a făcut cunoscuţi chiar şi în alte ţări. Nu se renunţă la decoraţiunile complicate, cu multe detalii, în special la porţi, balcoale, balustradă, însă turnurile abia le mai vezi, fiind prezente doar pe la casele construite cu ceva ani în urmă. În judeţul Bistriţa-Năsăud sunt aproximativ 15.000 de ţigani, peste 4000 trăind doar în municipiul Bistriţa. Cu toate acestea municipiul Bistriţa nu are niciun palat, romii bogaţi alegând periferia oraşului sau chiar mediul rural pentru construirea vilelor cu zeci de camere. Contactul cu populaţia majoritară, neromă se vede şi la locuinţe, care de multe ori nu sugerează că stăpânii ar aparţine etniei rome.
