
Căldărarii din comuna Brateiu, judeţul Sibiu, continuă ce făceau şi strămoşii lor în urmă cu sute de ani. Bat cuprul şi îl transformă în ibrice de cafea, ceainice, cazane, ceaune, toate Dacă am fost cunoscuţi doar local, lumea era obişuită să vadă un căldărar cu cazan de ţuică, nu era nimic spectaculos. Datorită massmediei, oamenii au început să vadă artiştii căldărari şi am început să ne diversificăm. Am ridicat meseria noastră la nivel de artă. Au început să vină clienţi cu tot felul de idei şi ce nu puteau să facă tehnologizat, facem noi”, ne spune Emil Căldărar, un tânăr de 29 de ani. De altfel, în comunitatea lor, numele de familie e chiar meseria. Aşa se diferenţiază romii între ei, după meserie, de pildă: argintari, aurari, rudari (care prelucrează lemnul), corfari (fac coşuri din nuiele). Spune cu mândrie că „în orice colţ al ţării, dacă spuneţi Brateiu, toată lumea o cunoaşte după obiectele din cupru”.