
Muzică pentru toate vârstele
Acum, aflându-se în faţa unui ansamblu exclusiv simfonic, masiv dimensionat, a abordat uvertura operei „Cenuşăreasa” de Rossini (1816) sedus de sonorităţile ample, bogate şi „groase” ale orchestrei, iar redarea a preferat dezvoltările viguroase, transparenţei belcantiste. Aceasta nu înseamnă că tempoul nu a fost optim, crescendo-urile rossiniene nu s-au regăsit în toată construcţia lor tipică. Dirijorul a conferit partiturii o tentă apropiată de romantismul târziu al compozitorului, aşa cum a procedat, mult mai potrivit, în citirea renumitului „Stabat Mater” (1842), opus vocal-simfonic de adâncă tensiune şi sacralitate. Filonul epic şi dramaturgic a fost bine evidenţiat de Crescenzi, cu concursul instrumentiştilor, dar şi al Corului Filarmonicii George Enescu, pregătit admirabil de Iosif I