Sunt sigur că părinţii noştri, dacă s-ar scula din mormânt, văzând progresele ce au făcut sufletele ţigăneşti emancipate de dânşii,Vânzarea sau răscumpărarea robilor, ori pedepsele fizice aplicate robilor romi constituiau norma juridică a vremii, deoarece robii români suportau aceleași pedepse ca şi romii, nefiind nicio discriminare în privința aceasta..”readuce astăzi în memoria colectivă perioada sclaviei romilor, un fapt istoric care a marcat existenţa lor atât în trecut cât şi în prezent. Data de 20 februarie 1856 reprezintă pentru romii din România data eliberării din sclavie a ultimei categorii de robi „Legiuirea pentru emancipaţia tuturor ţiganilor din Principatul Românesc”, act normativ promulgat de domnitorul Barbu Ştirbei, faptul că nici astăzi, la 156 de ani de la abolirea sclaviei/robiei pe teritoriul statului român, romii din România nu se simt pe deplin liberi.Rezultatele recensământului cu privie la etnia romă sunt consecinţe directe ale faptului că romilor încă le este teamă de eventualele repercursiuni în urma declarării apartenenţei etnice”Astăzi, conform datelor statistice, în România există cel mai mare număr de romi din Europa, dovedind şi prin aceasta că poporul român a fost şi este ospitalier şi tolerant faţă de romi, dar şi faţă de toate minoritățile etnice din România.
